Judecătorii care au condamnat-o pe Monica Iacob Ridzi explică în motivarea sentinţei că faptele fostului ministru al Tineretului sunt de o „gravitate extremă”, cu atât mai mult cu cât ea a angrenat câteva persoane în tentativa de a şterge urmele informatice ale infracţiunilor de corupţie pe care le-a comis.
Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată în ianuarie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), la 5 ani de închisoare cu executare.
Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători ai ICCJ.
Dosarul “Ziua Tineretului”
Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a fost trimis în judecată, alături de alte 11 persoane, pe data de 3 mai 2011, procurorii DNA cerând condamnarea la 15 ani de închisoare.
Monica Iacob Ridzi a fost acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participare la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic şi la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice.
Potrivit DNA, sub pretextul realizării unor manifestări dedicate Zilei Naţionale a Tineretului, Monica Iacob Ridzi a atribuit ilegal unor firme private contracte de prestări servicii. Mai mult, aceste contracte au fost supraevaluate. Prejudiciul estimate este de 640.000 de euro.
După declanşarea cercetărilor, pe 13 iulie 2009, fostul ministru a intervenit pentru ştergerea datelor relevante anchetei din calculatoarele Ministerului Tineretului.
Motivarea
În documentul de peste 870 de pagini, cei trei judecători arată că faptele fostului demnitar şi ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticorupţie, dar şi de cele rezultate pe parcursul cercetării judecătoreşti.
De asemenea, cei trei magistraţi explică în detaliu de ce fostul ministru şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost condamnaţi la pedepse cu executare sau cu suspendare.
Judecătorii arată că faptele Monicăi Iacob Ridzi sunt de o „gravitate extremă” şi descriu tabloul infracţional conturat la nivelul ministerului drept unul „dezolant”.
„Înalta Curte mai are în vedere că în arhitectura traseului infracţional din speţă se înscriu cu o egală gravitate extremă infracţiunile informatice săvârşite de inculpaţii Iacob-Ridzi Monica-Maria şi Mărcuţă Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi care evidenţiază de altfel persistenţa fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracţiunilor deja comise, sens în care din dispoziţia acesteia, coinculpatul Mărcuţă Marius-Mihail, temându-se ca acele probe datorită conţinutului lor, îi pot incrimina a hotărât să cheme la sediul MTS pe martorul Meşină Dan Paul – specialist IT, pentru a şterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile în scopul de a nu mai putea fi recuperate şi folosite ca probe de organele de urmărire penală (a se vedea în acest sens declaraţia martorului susmenţionat dată sub prestare de jurământ în faţa instanţei de judecată, care configurează cu exactitate un tablou infracţional dezolant al activităţilor infracţionale ce se comiteau în Ministerul Tineretului şi Sportului chiar şi după declanşarea scandalului public naţional cu referire la aceleaşi fapte)”, notează cei trei judecători, în motivarea prezentată de MEDIAFAX.
Judecătorii mai spun că au avut în vedere fiecare aspect circumstanţial ce ţine de persoana celor inculpaţi în acest caz, precum informaţii apte să circumstanţieze persoana inculpaţilor, ca şi nevoia de reeducare şi posibilitatea lor de reinserţie socială după executarea unei sancţiuni de drept penal, starea psiho-fizică a fiecăruia, particularităţile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpaţilor înainte şi după săvârşirea infracţiunii, faptul că nu au antecedente penale, sunt căsătoriţi, unii au copii, au studii universitare în diferite specialităţi, cu menţiunea că „evaluarea gravităţii faptelor infracţionale trebuie analizată în legătură necesară cu vinovăţia şi atitudinea psihică faţă de faptele comise şi urmările acestora”, citează MEDIAFAX.
„Or, din acest ultim punct de vedere, se reţine că toţi inculpaţii din prezenta cauză au avut o atitudine constantă de negare a infracţiunilor imputate, ceea ce însă nu reflectă decât poziţia lor procesuală subiectivă pentru a nu fi atrasă răspunderea penală pentru săvârşirea aceloraşi fapte şi care însă este infirmată de amplul material probator administrat în cauză (…) Din examinarea coroborată a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezultă fără echivoc existenţa faptelor infracţionale şi săvârşirea cu vinovăţie în forma intenţiei a acestora”, se arată în motivare.
„Cu referire la persoana acestor inculpaţi, Înalta Curte are în vedere că datele personale referitoare la situaţia lor familială şi calificările lor profesionale nu pot înfrânge concluzia categorică a justificării necesităţii dispunerii modalităţii de executare prin privarea efectivă de libertate, în detenţie, în vederea conformării lor în viitor la valorile sociale ocrotite de legea penală şi, în primul rând, la gestionarea în condiţiile legii şi cu bună credinţă a fondurilor bugetare publice”, explică judecătorii, în motivare.
