Preşedintele Comisei Europene, Jose Manuel Barroso, al cărui mandat se încheie la sfârşitul acestei luni, a rostit marţi ultimul său discurs în această calitate, în plenul Parlamentului European. A fost ocazia unui bilanţ şi a afirmării moştenirii pe care o lasă după 10 ani la conducerea executivului de la Bruxelles.
Două mandate, trei crize majore
Jose Mauel Barroso le-a reamintit deputaţilor europeni că în 2004, când a preluat el conducerea Comisiei, Uniunea Europeană trecea printr-o criză constituţională, în urma respingerii prin referendum, de către două state membre, a Tratatului Constituţional.
“Am avut o crisză constituţională, am avut o criză a datoriilor suverane şi financiară şi, în termenii cei mai acuţi, avem acum o criză geopolitică, rezultatul conflictului dintre Rusia şi Ucraina”, a spus preşedintele CE.
Criza economică a fost rezolvată prin adoptarea ulterioară a tratatului de la Lisabona. “La acea vreme mulţi spuneau că Uniunii europene îi va fi imposibil să găsească o nouă arhitectură instituţională. Şi au existat momente de ambiguitate şi de îndoială”, a recunoscut Jose Manuel Barroso.
Recent, “am avut provocări şi ameninţări foarte serioase la adresa stabilitpţii în Europa, în urma comportamentului inacceptabil al Rusei în Ucraina”. Iar UE a sărit în ajutorul Kievului, prin acordul de asociere şi acordul de liber schimb.
Jose Manuel Barroso a vorbit apoi despre ciza financiară şi a datoriilor suverane. “Realitatea este că această criză nu s-a născut în Europa, dar pentru că nu eram pregătiţi şi pentru că zona euro nu avea instrumente, am fost foarte afectaţi de ea – nu numai din punct de vedere financiar, ci şi economic, social şi politic. Cred că această criză a fost probabil cea mai mare de la începutul procesului de integrare europeană din anii ’50 ai secolului trecut”, a afirmat presedintele Comisiei Europene.
În ciuda faptului că mulţi vorbeau despre sfârşitul monedei euro şi ieşirea Greciei din UE, niciunul dintre scenariile pesimiste nu s-a îndeplinit, a ţinut să sublinieze preşedintele Barroso.
De la o uniune cu 15 membri la una cu 28
Şeful executivului comunitar a reamintit că, în 2004, în momentul în care a preluat conducerea Comisiei Europene erau doar 15 state membre în Uniunea Europeană, în timp ce astăzi sunt 28. „Aproape ne-am dublat numărul de membri ai Uniunii Europene în timpul acestei crize. Nu este aceasta cea mai bună dovadă a rezistenşei şi a capacităţii de adaptare a Uniunii?”, a întrebat şeful comsiarilor europeni.
Europa este o soluţie la crize, nu o problemă, a subliniat Jose Manuel Barroso, iar puterea UE nu trebuie subestimată. „Trebuie să fim m ândri că Uniunea Europeană a putut să rămână unită şi deschisă în timpul crizelor”, a mai spus acesta.
O Europă nepregătită în faţa crizei a adoptat instrumentele necesare
Jose Manuel Barroso a vorbit extins despre criza financiară şi a datoriilor suverane, recunoscând că, la apariţia ei, Ue nu avea instrumentele necesare şi mecanismele de luptă anticriză, pentru a împiedica statele să se prăbuşească economic.
Situaţia este însă alta astăzi. „Am creat un nou sistem de guvernanţă. Avem astăzi un sistem de guvernanţă întărit, cu puteri fră precedent acordate instituţilor comunitare (…) : Comisia Europeană are mai multe puteri pentru guvernannţa zonei euro, Banca Centrală Europeană are astăzi posibilitatea de a superviza direct băncile din Europa, iar asta ar fi fost aproape de neimaginat înainte de criză”, a detaliat preşedintele Comisiei.
„Când am vorbit despre uniune bancară, când am dat un interviu în care spuneam că avem nevoie de o uniune bancară, am primit nişte telefoane din capitalele statelor membre şi eram întrebat: <<De ce vorbeşti despre uniune bancară? Nu este în Tratate>>. Iar eu am răspuns: >>Nu este în tratate, dar avem nevoie de ea dacă vrem să îndeplinim obiectivele Tratatelor, adică acela de stabilitate şi creştere.>> Şi astăzi avem uniiune bancară”, a arătat Jose Manuel Barroso.
40 de legi au fost adoptate la nivel comunitar pentru stabilitate financiară, reglementare financiară şi supraveghere, pentru a preveni abuzurile pieţelor financiare şi pentru a avea un sistem de reglementare mai clar.
Preşedintele Barroso a răspuns şi criticilor eurodeputaţilor privind modul în care Comisia a gestionat criza economică şi a subliniat, din nou, că nu Europa a creat criza şi nici Uniunea Europeană.
„Nu Europa a creat datoria privată excesivă, lipsa de responsabilitate a sectorului financiar, dimpotrivă. Toate aceastea s-au întâmplat sub supravegherea sau lipsa de supraveghere naţională. Europa este răspunsul. (…) A spune că europei îi e rău din cauza Uniunii Europene este o minciună. Este o lipsă de respect şi o lipsă re rigoare intelectuală”, a afirmat preşedintele Barroso.
La fel de dur a fost şi când a vorbit despre cauzele naţionalismului şi ale populismului, ale atitudinii eurosceptice, antisistem.
„În lume se manifestă acum un populism agresiv, uneori cu argumente de sâtnga, alteori cu cele de dreaota, uneori e dificil să facem diferenţa. Dar a spune că este rezultatul Uniunii Europene este o lipsă de rigoare intelectuală şi de onestitate politică”, a afirmat Jose Manuel Barroso, care a invitat la „onestitate intelectuală şi rigoare politică”.
