Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Daniel Morar, a declarat, duminică seara, că procurorii au constatat că la referendum au votat în localităţile de domiciliu militari aflaţi la Kandahar, în Afganistan, deţinuţi aflaţi în închisoare, precum şi decedaţi.
„S-a constatat că există persoane fantome, persoane care nu există. Seria şi numărul de buletin şi cod numeric personal nu au fost identificate în baza de date. Există persoane care nu au votat, ele erau plecate la muncă în străinătate, dar apar că ar fi votat şi în mod corespunzător buletinele au fost introduse în urmă. Există persoane din teatrele de operaţiuni, militari care se află la Kandahar sau unde se află, care au votat acolo sau nu – nu ştim sau probabil ştim, nu am amănuntul acesta -, dar cu siguranţă au votat în localităţile lor natale în condiţiile în care ei erau în Afganistan. Există persoane decedate care figurează că au votat. Există persoane care se aflau în penitenciar în acea zi, în executarea unor pedepse, şi care au votat iarăşi în localităţile natale”, a afirmat Daniel Morar, la Realitatea TV, citat de Mediafax.
El a subliniat că toate acestea duceau la ideea unei fraude, motiv pentru care a fost începută urmărirea penală şi se desfăşoară astfel verificări, pentru infracţiunea curprinsă în legea referendumului sau în alte legi, inclusiv în legea privind combaterea faptelor de corupţie.
Morar a precizat că ridicarea listelor de vot s-a făcut de procurori în urma unor plângeri ale unor ONG-uri, persoane fizice, partide politice, constatându-se ulterior faptul că pe unele liste seria cărţii de identitate şi numărul numeric personal nu există la numele indicat ca şi votant.
Concret, în urma unor plângeri penale înaintate Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi DNA s-au constituit dosare.
Totodată, Daniel Morar a spus că procurorii au metodele lor de investigare, de observaţie, dând exemplu secţiile pilot de votare – aproximativ 2.800 -, unde din trei în trei ore sau din două în două ore se comunicau câte persoane au votat.
Nu îndemnarea populaţiei să meargă la vot este cercetată, ci modalitatea în care s-a votat, a precizat Morar.
DNA îl acuză pe Liviu Dragnea că în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, respectiv instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.
Şeful DNA a precizat că Dragnea putea să-şi propună să obţină o prezentă de sută la sută şi nu era nimic ilicit în acest lucru.
„Nu particularizăm. Comunicatul de presă (prin care DNA a anunţat începerea urmăririi penale împotriva lui Dragnea-n.r.) reprezintă o sinteză a actului de începere a urmăririi penale a procurorilor şi trebuit citit în întregul său. Nu faptul că s-a obţinut această prezenţă, ci modul în care s-a urmărit obţinerea acestei prezenţă. Procurorii spun că «aceste mijloace s-a vrut a fi atinse» şi acestea sunt ilicite, după cum reiese de acolo”, a explicat Morar.
În investigaţia anchetatorilor, primul pas a fost ridicarea listelor electorale.
„Din simpla lectură a acestor liste s-au constatat aspecte care constituiau indicii de comitere a unor fapte penale, prin ele însele. Pe liste, în dreptul a zeci de persoane apărea aceeaşi semnătură – indiciu clar că semnăturile erau falsificate. Din compararea listelor electorale s-a putut vedea că s-a votat multiplu – se găseau (aceleaşi semnături-nr.) şi pe listele electorale permanente, şi pe listele suplimentare, uneori din aceeaşi localitate”, a susţinut şeful DNA.
Procurorul şef a adăugat că există reguli stricte în ce priveşte urna mobilă, cererea lor trebuind să se facă până în momentul începerii votării, astfel de solicitări nu au existat, însă au existat aceeaşi semnătură pentru acceptarea deplasării lor.
Daniel Morar a precizat că procurorii fac verificări în zeci de secţii de votare de pe raza a cinci judeţe.
„Verificări din zeci de secţii, pe aceste liste, au reieşit indicii sau probe că votul a fost fraudat în proporţie de cinci, zece, 15 la sută”, a afirmat sursa citată.
Morar a precizat că, dacă cineva îşi închipuie că procurorii s-au dus la întâmplare, se înşeală.
Şeful DNA a arătat că procurorii au mijloacele lor de investigare, primul e observaţia. Astfel, într-o secţie rurală cu o mie de votanţi, 400 au votat în ultimele trei ore, de la 20.00 la 23.00. În secţii de votare cu 600 de persoane au votat afirmativ în ultimele trei ore. „E şi o chestiune de imposibilitate fizică, dacă socotim că în trei ore, raportat la numărul alegătorilor prezenţi: votantul termina votul în 20 de secunde”, a declarat Morar.
El a explicat faptul că s-a observat că în localităţi cu o mie de locuitori 40 la sută dintre alegători au votat între orele 20.00-23.00, în condiţiile în care în 11 ore, în alte locuri, au votat 60 la sută din persoane.
Morar a susţinut că toate aceste situaţii nefireşti s-au confirmat în urma cercetărilor.
„Nu investighează nimeni nicio persoană care a votat sau cu cine a votat. Sunt întrebate (persoanele-n.r.) dacă au votat pe două liste şi procurorilor li s-a răspuns că nu au votat şi lucrurile au devenit simple”, a precizat, al Realitatea TV, şeful DNA.
Întrebat de ce nu s-a sesizat DNA şi cu ocazia altor activităţi electorale problematice semnalate, Daniel Morar a spus că infracţinile electorale nu sunt de competenţa DNA, însă dacă o persoană cu o anumită calitatea ce atrage competenţa procurorilor anticopupţie ar fi implicată într-o astfel de faptă, Direcţia Naţională Anticorupţie poate demara cercetări.
În cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Teleorman, Liviu Dragnea, DNA face investigaţii sub aspectul articolului 13 din Legea 78/2000.
Morar a spus că cercetările, până la acest moment, au relevat că lucrurile „nu au avut loc întâmplător, semănău, într-un loc şi altul, era un patent”.
În acest context, procurorul şef Morar a adăugat că investigarea votului multiplu este destul de limitată.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) achiziţionează un soft, astfel că dacă apar două numere de CNP identice, acesta semnalează.
„Cei care vor să fraudeze, în mod intenţionat greşesc o cifra a CNP, votul e valabil, buletinul se găseste in urnă, iar softul nu îl identifică”, a explicat şeful DNA.
În 6 septembrie, procurorii DNA au început urmărirea penală faţă de Nicolae Liviu Dragnea, secretar general al unui partid politic, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.
Dragnea Nicolae Liviu şi-a folosit influenţa şi autoritatea funcţiei în vederea obţinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul din 29.07.2012, care să garanteze validarea acestuia.
Astfel, acesta a iniţiat o asociere formată din numeroase persoane (preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare coordonaţi de responsabili locali şi judeţeni, preşedinţi de organizaţii judeţene şi locale, precum şi primari ai partidului), iar scopul asocierii era săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în secţiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenţei la urne, identificând secţiile de vot cu prezenţă slabă.
Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine şi recomandări cu conţinut ilicit, destinate coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanţi.
De asemenea, mai susţin procurorii, învinuitul Dragnea Nicolae Liviu a constituit un sistem naţional de influenţă pentru a determina autorităţile publice centrale, judeţene şi locale aflate sub controlul politic al formaţiunii politice, de a se implica în:
- exercitarea de presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători; folosirea unei urne mobile în condiţii contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen şi aprobate corespunzător);
- obţinerea pe căi ilicite de informaţii, în fiecare oră, despre numărul de persoane care şi-au exercitat dreptul de vot şi despre modul în care s-a votat în unele secţii de votare; practicarea votului multiplu;
- denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu;
- practicarea «turismului electoral» – adică a deplasării organizate de importante mase de persoane, cu ajutorul autobuzelor, microbuzelor etc., pentru a vota multiplu, atât în secţia de votare la care au fost arondaţi, cât şi la alte secţii de votare din ţară;
- falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, ce au rămas înscrise pe listele electorale;
- falsificarea de semnături ale multor alegători, plecaţi din ţară în momentul referendumului;
- votul exercitat de minori, interzişi judecătoreşti şi persoane cărora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotărâre judecătorească penală; neaplicarea autocolantelor cu menţiunea «VOTAT» pe cărţile / buletinele de identitate ale votanţilor.
