Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Morala unei decizii istorice. Cum a câştigat (deocamdată) România meciul economic cu Bulgaria

de Marin Pana 14.9.2017

Acum douăzeci de ani, aflată în criză economică, la limita posibilităţilor de a face plăţile scadente în valută, România a trecut peste recomandările destul de ferme ale instituţiilor internaţionale (cu FMI în frunte) şi a adoptat, spre deosebire de colega de suferinţă de la sud de Dunăre, regimul valutar de flotare controlată a monedei naţionale, leul.

Acesta urmând să fie cotat zilnic pe o piaţă liberă, din care să rezulte valoarea sa în raport cu principalele valute forte, la vremea aceea în raport cu dolarul american. Spre deosebire de noi, care nu am urmat recomandările specialiştilor externi, Bulgaria a fost ascultătoare şi adoptat, de facto, ca monedă naţională marca germană prin aşezarea leva la paritate fixă cu aceasta (ceea ce explică şi acum cursul de exact 1,9596 leva pentru 1 euro, adică valoarea la care marca germană a fost preschimbată la adoptarea euro).

Ceea ce părea o aventură, a dus la o evoluţie a cursului euro/leu până undeva la un curs de peste 4 lei în banii de azi în anul 2004 pentru ca apoi moneda naţională să recupereze şi să revină înapoi peste această limită de-abia în 2009. După care s-a stabilizat şi a ajuns acum la circa 4 lei şi jumătate.

V-am prezentat pe scurt o poveste mult mai complicată, pentru a vedea la ce ne-a folosit peste ani de zile o decizie riscantă şi care a dat mari bătăi de cap Băncii Naţionale, dar care a permis aterizarea inflaţiei cu două cifre (de care mulţi par a fi uitat) în intervalul optim de evoluţie de la un an la altul pentru a avea o economie stabilă.

Mai mult, însă, instrumentul păstrat cu obstinenţă şi utilizat cu inteligenţă, politica valutară, este cel care ne-a permis să luăm distanţă faţă de Bulgaria şi să urcăm scorul nivelului de trai pe locuitor la 58% – 51% din media europeană pentru noi. Dacă avansul lor în termeni nominali ( în euro pur şi simplu, la cursul zilei) a fost mai mare de la intrarea în UE ( scor 43% -53%), avansul nostru a fost mai mare în termeni reali (55% – 31%).

Explicaţia acestui aparent paradox este că noi am avut posibilitatea de a trimite o parte din creşterea de competitivitate şi din creşterea de productivitate a muncii în întărirea monedei naţionale şi în beneficiul nedeclarat politic al întregii populaţii, ei nu au avut cum să facă acest lucru, leva fiind legată rigid de euro.

Dar, mare atenţie, instrumentul păstrat pe modelul Cehiei, Poloniei sau Ungariei ( şi care ne-a plasat unde ne-ar fi locul, în Europa Centrală şi nu în Balcani) nu garantează succesul decât dacă e utilizat cu cap şi dacă politica de venituri şi cea fiscală cuplează cu interesul naţional pe termen lung, nu cu interesul politic pe termen scurt.

Lipsită de acest instrument, respectiv de posibilitatea devalorizării monedei naţionale după aderarea cu cântec la Zona Euro, Grecia s-a văzut, practic, în imposibilitatea de a atenua şocul isprăvilor bugetare ale propriilor guvernanţi. Iar nivelul de trai s-a prăbuşit spre interesecţia tot mai probabilă cu vecinii din Balcani.

Aşadar, poate că ar trebui să luăm aminte ACUM că atunci că ne-am putut replia de la 3,68 lei /euro în 2008 la 4,23 lei/euro în 2009, să atenuăm şocul crizei parţial mondiale, parţial autoprovocate de creşterile hazardate de pensii şi salarii, doar datorită deciziei luate în urmă cu două decenii.

Pe cale de consecinţă, poate că ar trebui să revenim cu măsurile tot mai fanteziste ce se prefigurează la nivelul Executivului la un obiectiv simplu, pe care l-am amintit mai sus: trimiterea unei părţi din câştigul de productivitate a muncii în susţinerea cursului de schimb, în beneficiul, fie şi nedeclarat politic, al întregii populaţii ( inclusiv cea cu credite în valută).

Asta în loc să organizăm un raliu între rezultatele producţiei şi cheltuielile bugetare şi să vehiculăm cifre nominale tot mai mari, mizând pe faptul că leul românesc ar fi de gumilastic şi că preţurile vor sta cuminţi pe loc aşteptând să venim noi cu mai multe bancnote în buzunar şi să luăm mai multe produse.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Toate școlile doctorale din România intră în proces de evaluare. Din comisie fac parte experți ai Băncii Mondiale

Vladimir Ionescu

Cele 210 școli doctorale din România vor fi evaluate de o comisie din cadrul căreia vor face parte și experți internaționali, propuși de o structură… Mai mult

Stiri

Göteborg / UE pregătește standarde comune în materia drepturilor sociale

Iulian Soare

Liderii statelor Uniunii Europene au semnat vineri, la un summit organizat la Göteborg, o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”, un set de 20… Mai mult

Stiri

Noi modificări de parcurs pe Codul Fiscal: Parlamentul ar putea reveni la plafonul de 500.000 euro până la care se aplică impozitul de 1% din cifra de afaceri

Victor Bratu

Premierul Mihai Tudose a anunțat vineri că Parlamentul ar putea reveni asupra deciziei Guvernului de a majora la 1 milion euro pragul până la care… Mai mult

Stiri

Medicii, obligaţi la gărzi de 48 de ore pe săptămână

Vladimir Ionescu

Medicii vorbesc din nou despre grevă generală, potrivit Digi 24 aceștia sunt nemulțumiți de schimbările pe care Guvernul vrea să le facă în legea salarizării.… Mai mult

Stiri

”Netransparent, fără consultare publică”: Patronatele cer retragerea modificărilor aduse legii dialogului social

Vladimir Ionescu

Confederaţia patronală Concordia cere retragerea modificărilor aduse legii dialogului social, considerând că măsurile contravin principiilor predictibilităţii şi dialogului social. Companiile reacționează, astfel, la faptul că… Mai mult

Stiri

Deficitul în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Razvan Diaconu

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două… Mai mult

Stiri

Elizabeth a II-a a Marii Britanii şi principele Philip sărbătoresc 70 de ani de la căsătorie

Iulian Soare

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi principele Philip, Duce de Edinburg, sărbătoresc luni nunta de platină – şaptezeci de… Mai mult