Morala unei decizii istorice. Cum a câştigat (deocamdată) România meciul economic cu Bulgaria

de Marin Pana | 14.9.2017 .

Acum douăzeci de ani, aflată în criză economică, la limita posibilităţilor de a face plăţile scadente în valută, România a trecut peste recomandările destul de ferme ale instituţiilor internaţionale (cu FMI în frunte) şi a adoptat, spre deosebire de colega de suferinţă de la sud de Dunăre, regimul valutar de flotare controlată a monedei naţionale, leul.

Acesta urmând să fie cotat zilnic pe o piaţă liberă, din care să rezulte valoarea sa în raport cu principalele valute forte, la vremea aceea în raport cu dolarul american. Spre deosebire de noi, care nu am urmat recomandările specialiştilor externi, Bulgaria a fost ascultătoare şi adoptat, de facto, ca monedă naţională marca germană prin aşezarea leva la paritate fixă cu aceasta (ceea ce explică şi acum cursul de exact 1,9596 leva pentru 1 euro, adică valoarea la care marca germană a fost preschimbată la adoptarea euro).

Ceea ce părea o aventură, a dus la o evoluţie a cursului euro/leu până undeva la un curs de peste 4 lei în banii de azi în anul 2004 pentru ca apoi moneda naţională să recupereze şi să revină înapoi peste această limită de-abia în 2009. După care s-a stabilizat şi a ajuns acum la circa 4 lei şi jumătate.

V-am prezentat pe scurt o poveste mult mai complicată, pentru a vedea la ce ne-a folosit peste ani de zile o decizie riscantă şi care a dat mari bătăi de cap Băncii Naţionale, dar care a permis aterizarea inflaţiei cu două cifre (de care mulţi par a fi uitat) în intervalul optim de evoluţie de la un an la altul pentru a avea o economie stabilă.

Mai mult, însă, instrumentul păstrat cu obstinenţă şi utilizat cu inteligenţă, politica valutară, este cel care ne-a permis să luăm distanţă faţă de Bulgaria şi să urcăm scorul nivelului de trai pe locuitor la 58% – 51% din media europeană pentru noi. Dacă avansul lor în termeni nominali ( în euro pur şi simplu, la cursul zilei) a fost mai mare de la intrarea în UE ( scor 43% -53%), avansul nostru a fost mai mare în termeni reali (55% – 31%).

Explicaţia acestui aparent paradox este că noi am avut posibilitatea de a trimite o parte din creşterea de competitivitate şi din creşterea de productivitate a muncii în întărirea monedei naţionale şi în beneficiul nedeclarat politic al întregii populaţii, ei nu au avut cum să facă acest lucru, leva fiind legată rigid de euro.

Dar, mare atenţie, instrumentul păstrat pe modelul Cehiei, Poloniei sau Ungariei ( şi care ne-a plasat unde ne-ar fi locul, în Europa Centrală şi nu în Balcani) nu garantează succesul decât dacă e utilizat cu cap şi dacă politica de venituri şi cea fiscală cuplează cu interesul naţional pe termen lung, nu cu interesul politic pe termen scurt.

Lipsită de acest instrument, respectiv de posibilitatea devalorizării monedei naţionale după aderarea cu cântec la Zona Euro, Grecia s-a văzut, practic, în imposibilitatea de a atenua şocul isprăvilor bugetare ale propriilor guvernanţi. Iar nivelul de trai s-a prăbuşit spre interesecţia tot mai probabilă cu vecinii din Balcani.

Aşadar, poate că ar trebui să luăm aminte ACUM că atunci că ne-am putut replia de la 3,68 lei /euro în 2008 la 4,23 lei/euro în 2009, să atenuăm şocul crizei parţial mondiale, parţial autoprovocate de creşterile hazardate de pensii şi salarii, doar datorită deciziei luate în urmă cu două decenii.

Pe cale de consecinţă, poate că ar trebui să revenim cu măsurile tot mai fanteziste ce se prefigurează la nivelul Executivului la un obiectiv simplu, pe care l-am amintit mai sus: trimiterea unei părţi din câştigul de productivitate a muncii în susţinerea cursului de schimb, în beneficiul, fie şi nedeclarat politic, al întregii populaţii ( inclusiv cea cu credite în valută).

Asta în loc să organizăm un raliu între rezultatele producţiei şi cheltuielile bugetare şi să vehiculăm cifre nominale tot mai mari, mizând pe faptul că leul românesc ar fi de gumilastic şi că preţurile vor sta cuminţi pe loc aşteptând să venim noi cu mai multe bancnote în buzunar şi să luăm mai multe produse.

Publicat la data de 14.9.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română