România, Bulgaria și Portugalia sunt singurele state membre care nu și-au atins încă niciuna dintre țintele fixate pentru educație în Strategia Europa 2020, conform Monitorului educației și formării 2018, publicat marți de Comisia Europeană.
Țara noastră ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor, iar alocările din PIB pentru educație, cu toate că sunt în creștere, continuă să fie cu mult sub media UE, arată fișa de țară conținută în raport.
Singurul domeniu unde s-au înregistrat progrese notabile este rata ocupării forței de muncă în rândul tinerilor cu studii, dar asta se întâmplă în contextul deficitului grav de forță de muncă, nu datorită calității pregătirii obținute în școală.
Rata de 87,4 % este una dintre cele mai ridicate din UE (media pe Uniune este de 84,9%), fără însă a reuși să reducă deficitul uriaș de personal cu calificare medie și înaltă din domenii precum inginerie, IT, mașini și servicii. Deficitul este agravat de plecarea absolvenților în străinătate, imediat după finalizarea studiilor.
Pe de altă parte, așa cum spuneam, calitatea sistemului nu produce tineri pregătiți pentru a face față imediat unui job. Angajatorii acuză că absolvenții nu au abilități socio – emoționale de bază, iar aptitudinile dobândite în timpul studiilor sunt mai mult teoretice.
Marea problemă – decalajul dintre rural și urban
Echitatea în educație, decalajul dintre mediul rural și urban și incluziunea romilor continuă să reprezinte provocări-cheie, care au consecințe la nivelul creșterii incluzive și a inegalităților în societate, menționează Monitorul Educației 2018.
Unde se află România, raportat la cele șase ținte stabilite pentru 2020
- a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE (proporția tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), față de o medie UE de 10,6%, apropiată de ținta de 10% pentru 2020;
- pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), față de o medie europeană aproape de ținta de 40% pentru 2020;
- educația și îngrijirea preșcolarilor (vârsta de 4 ani – începutul ciclului primar, perioada 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste ținta pentru 2020;
- tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; științe 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; ținta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;
- rata de angajare a noilor absolvenți (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeană de 80,2% (82% țintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;
- cea mai slabă rată din UE privind participarea adulților la procesul de învățare (25-64 ani, perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% ținta pentru 2020)
