La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

de Victor Bratu , 8.2.2018

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri UE.

Din perspectivă europeană, cea mai mare îngrijorare o reprezintă Italia– potrivit studiului, această țară a înregistrat cel mai profund declin al atașamentului față de Uniune.

La București însă, cu totul altul trebuie să fie motivul de îngrijorare: România, împreună cu alte 7 state membre, constituie un grup special, cel al statelor UE pe care ECFR le ignoră din orice tip de asociere și de analiză.

Privind superficial, am putea crede că lipsa de interes manifestată de autorii analizei s-ar putea explica prin poziția geografică ”ingrată” ocupată de România, care nu ne așează ”natural” în grupele de state analizate de ECFR.

Privind însă mai atent, în primul rând la acțiunile din plan intern, dar și la performanțele în plan european, ar trebui să ne înclinăm în fața realității: nu suntem în analiză pentru că, pur și simplu, nu avem relevanță în context european. Iar asta va produce consecințe.

(un singur indiciu: Monitorul Coeziunii UE este parte a proiectului intitulat ”Rethink Europe”).

În ”liga mare”: cel mare, cel bogat, cel dintâi, sudiștii și Vișegrad

Pentru raportul său (raport care poate fi descărcat AICI-LINK), ECFR combină un total de 32 de factori într-un set de 10 indicatori de coeziune pentru fiecare dintre cele 28 de state membre UE. Cifrele sunt extrase din rapoarte ale Comisiei Europene, din statistica aflată la dispoziția Comisiei și din Eurobarometrele publicate între 2007 și 2017.

Cercetătorii au luat în calcul și indicatori de coeziune structurală- relațiile economice intracomunitare sau proiecte derulate în comun, de exemplu.

Iar ”poza” Uniunii Europene arată, din datele ECFR, cam așa:

Așa cum reiese din explicații, statele membre sunt grupate în 5 categorii în funcție de indicatorii de coeziune. Ilustrația de mai sus prezintă componența fiecărui grup dar și interferența dintre aceste grupuri.

Indicatorii modelează deci 5 grupe importante în interiorul UE: cei 6 fondatori, cei 6 mari, cei 7 bogați, cei 7 sudiști și grupul Visegrad.

Tot în baza acestor indicatori, Irlanda, Slovenia, Croația, Bulgaria, România, Estonia, Lituania și Letonia nu sunt arondate niciunui grup.

O imagine mai clară a acestor 10 indicatori de coeziune este prezentată în graficul de mai jos:

Autorii studiului oferă și explicații asupra acestora: pentru indicatorul ”Finanțare”, de exemplu, se argumentează că influxul de resurse generat de fondurile europene consolidează ideea beneficiilor ce însoțesc apartenența la grupul comunitar.

În același timp, faptul că un stat este contributor net la bugetul UE îi conferă acestuia autoritatea de a modela viitorul organizației, ceea ce va contribui la implicarea în proiectul european.

… și restul lumii

Din perspectiva think-tank-ului ECFR, 8 state dintre cele încă 28 membre UE nu sunt cuprinse în nicio categorie de analiză din cauză că cifrele nu le califică nicăieri.

Nici măcar într-un grup formal, așa cum este Vișegrad, constituit pe baza voinței politice a membrilor. Dar, precizare importantă, fără performanță economică grupul Vișegrad nu ar fi existat în analize.

Indicii cu care este creditată România arată astfel:

Aici poate frapa în primul rând indicatorul de coeziune structurală ”Securitate”, ce contrastează cu sentimentul general de liniște și pace instalat în România după operaționalizarea scutului american anti-rachetă.

Dar sentimentul de uimire se poate manifesta doar la cei care au uitat că nu am fost capabili să îndeplinim o sarcină trasată de aliații NATO, aceea de a organiza o forță navală la Marea Neagră.

Sau că în materie de cooperare militară extinsă participăm la numai 4 dintre cele 17 proiecte europene aprobate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Dilemele epocii ”post Mittal” la Galați. Viorel Ștefan: Vânzarea ar avea nevoie de acordul Guvernului. CE ar putea să ceară creșterea producției

Razvan Diaconu

ArcelorMittal ar putea vinde combinatul siderurgic de la Galaţi doar cu acordul explicit al statului român, susține prim-vicepremierul Viorel Ștefan într-o declaraţie dată marţi. Consultările… Mai mult

Stiri

Inspectoratul pentru Imigrări: Cererile de azil din 2017, mai multe decât toate cele depuse în perioada 2007 – 2016

Vladimir Ionescu

România a înregistrat anul trecut un record istoric în ceea ce privește numărul cererilor de azil. Au solicitat protecție aproximativ 5.000 de imigranți. Cei mai… Mai mult

Stiri

Acces gratuit la toate medicamentele unei indicații terapeutice pentru afecțiunile grave

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi o ordonanţă de urgenţă privind accesul neîngrădit la terapii pentru pacienţii cu afecţiuni grave, a anunţat purtătorul de… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei vrea să subvenționeze unii producători de energie ”curată”, chiar când chinezii negociază construirea reactoarelor 3 și 4

Vladimir Ionescu

Producătorii de energie în tehnologii cu emisii reduse de carbon ar putea primi bani de la stat, dacă preţul electricităţii pe piaţă va scădea sub… Mai mult

Stiri

Mediile indicelui ROBOR au crescut până la nivelurile din octombrie 2014

Adrian N Ionescu

Indicii ROBOR la 3 şi 6 luni au crescut marţi până la 2,28%, respectiv 2,52%, cele mai mari niveluri din octombrie 2014 încoace, potrivit datelor… Mai mult

Stiri

Președintele Klaus Iohannis a avizat urmărirea penală a lui Sebastian Vlădescu

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a încuviințat marți începerea urmăririi penale împotriva fostului ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu. El este acuzat de procurorii anticorupție că ar fi… Mai mult

Stiri

Claudiu Manda, ales preşedinte al Comisiei speciale pentru modificarea legilor securităţii naţionale

Vladimir Ionescu

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI, senatorul PSD Claudiu Manda (foto), a fost ales marți preşedinte al Comisiei speciale pentru modificarea legilor securităţii naţionale.… Mai mult