La obiect

Octombrie – inflaţia anuală a coborât la cel mai redus nivel consemnat în 2018

Inflaţia anuală a coborât la cel mai scăzut nivel consemnat pe parcursul acestui an, respectiv 4,25%, deşi valoarea pe octombrie a urcat până la 0,52%,… Mai mult

12.11.2018

Chestiunea

Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare

Aproape jumătate din investiţiile publice are aglomerează statistica acestui an fost realizate de Ministerului Apărării Naţionale (MApN), reiese din datele detaliate privind execuţiile bugetare la… Mai mult

11.11.2018

La obiect

Salvarea – în ”efectul de bază” / Septembrie 2018: Deficitul comercial lunar coboară sub pragul de 1 miliard de euro. Minusuri majore dincolo de industria auto

Deficitul comercial pe luna septembrie 2018 a coborât sub pragul de 1 miliard de euro, după ce ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe… Mai mult

09.11.2018

Chestiunea

CRONICILE / În căutarea omului de stat: cum a ajuns decidentul român sub media națională de competență

Textul de mai jos e doar un fragment  din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare” (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

09.11.2018

Cronicile

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

de Victor Bratu , 8.2.2018

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri UE.

Din perspectivă europeană, cea mai mare îngrijorare o reprezintă Italia– potrivit studiului, această țară a înregistrat cel mai profund declin al atașamentului față de Uniune.

La București însă, cu totul altul trebuie să fie motivul de îngrijorare: România, împreună cu alte 7 state membre, constituie un grup special, cel al statelor UE pe care ECFR le ignoră din orice tip de asociere și de analiză.

Privind superficial, am putea crede că lipsa de interes manifestată de autorii analizei s-ar putea explica prin poziția geografică ”ingrată” ocupată de România, care nu ne așează ”natural” în grupele de state analizate de ECFR.

Privind însă mai atent, în primul rând la acțiunile din plan intern, dar și la performanțele în plan european, ar trebui să ne înclinăm în fața realității: nu suntem în analiză pentru că, pur și simplu, nu avem relevanță în context european. Iar asta va produce consecințe.

(un singur indiciu: Monitorul Coeziunii UE este parte a proiectului intitulat ”Rethink Europe”).

În ”liga mare”: cel mare, cel bogat, cel dintâi, sudiștii și Vișegrad

Pentru raportul său (raport care poate fi descărcat AICI-LINK), ECFR combină un total de 32 de factori într-un set de 10 indicatori de coeziune pentru fiecare dintre cele 28 de state membre UE. Cifrele sunt extrase din rapoarte ale Comisiei Europene, din statistica aflată la dispoziția Comisiei și din Eurobarometrele publicate între 2007 și 2017.

Cercetătorii au luat în calcul și indicatori de coeziune structurală- relațiile economice intracomunitare sau proiecte derulate în comun, de exemplu.

Iar ”poza” Uniunii Europene arată, din datele ECFR, cam așa:

Așa cum reiese din explicații, statele membre sunt grupate în 5 categorii în funcție de indicatorii de coeziune. Ilustrația de mai sus prezintă componența fiecărui grup dar și interferența dintre aceste grupuri.

Indicatorii modelează deci 5 grupe importante în interiorul UE: cei 6 fondatori, cei 6 mari, cei 7 bogați, cei 7 sudiști și grupul Visegrad.

Tot în baza acestor indicatori, Irlanda, Slovenia, Croația, Bulgaria, România, Estonia, Lituania și Letonia nu sunt arondate niciunui grup.

O imagine mai clară a acestor 10 indicatori de coeziune este prezentată în graficul de mai jos:

Autorii studiului oferă și explicații asupra acestora: pentru indicatorul ”Finanțare”, de exemplu, se argumentează că influxul de resurse generat de fondurile europene consolidează ideea beneficiilor ce însoțesc apartenența la grupul comunitar.

În același timp, faptul că un stat este contributor net la bugetul UE îi conferă acestuia autoritatea de a modela viitorul organizației, ceea ce va contribui la implicarea în proiectul european.

… și restul lumii

Din perspectiva think-tank-ului ECFR, 8 state dintre cele încă 28 membre UE nu sunt cuprinse în nicio categorie de analiză din cauză că cifrele nu le califică nicăieri.

Nici măcar într-un grup formal, așa cum este Vișegrad, constituit pe baza voinței politice a membrilor. Dar, precizare importantă, fără performanță economică grupul Vișegrad nu ar fi existat în analize.

Indicii cu care este creditată România arată astfel:

Aici poate frapa în primul rând indicatorul de coeziune structurală ”Securitate”, ce contrastează cu sentimentul general de liniște și pace instalat în România după operaționalizarea scutului american anti-rachetă.

Dar sentimentul de uimire se poate manifesta doar la cei care au uitat că nu am fost capabili să îndeplinim o sarcină trasată de aliații NATO, aceea de a organiza o forță navală la Marea Neagră.

Sau că în materie de cooperare militară extinsă participăm la numai 4 dintre cele 17 proiecte europene aprobate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Alianța Renault – Nissan în pericol după arestarea lui Carlos Ghosn în Japonia

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Renault se va reuni marți pentru a decide privind o formulă de management interimar, în urma arestării directorului său general (CEO),… Mai mult

Stiri

FIC: Modificările Codurilor Penale expun mediul de afaceri la abuzul funcționarilor publici

Vladimir Ionescu

Unele dintre modificările aduse codurilor penale vor genera neîncredere în capacitatea Statului român de a asigura legalitatea, stabilitatea și predictibilitatea relațiilor de afaceri și pot expune… Mai mult

Stiri

Dan Bucşa, UniCredit: ”România nu are nicio armă” pentru a se proteja de viitoarea recesiune. ”În economie nu există free lunch”

Alexandra Pele

România riscă să intre în recesiune tehnică anul viitor, iar dacă economia europeană încetineşte prea mult, aceasta s-ar putea transforma într-o recesiune în toată regula, a… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis ”a remaniat-o” pe Olguța Vasilescu și refuză numirea lui Ilan Laufer la Dezvoltare. Restul echipei, invitat să depună jurământul. Cum poate forța PSD mâna președintelui

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți că nu acceptă două dintre persoanele propuse de PSD la remanierea guvernamentală: Lia Olguța Vasilescu și Ilan Laufer, cărora… Mai mult

Europa

”Adevărata armată europeană” și detaliile ignorate din spatele visului lui Emmanuel Macron

Victor Bratu

”Trebuie să ne protejăm față de China, Rusia, și chiar Statele Unite”, declara președintele Emmanuel Macron la începutul lunii, cerând pentru Europa autonomie strategică față… Mai mult

Stiri

Etapă de parcurs ratată în adoptarea Bugetului UE 2019, un nou pericol în calea unei președinții române de succes

Victor Bratu

Parlamentul European și Consiliul de Miniștri ai Uniunii Europene nu au ajuns încă la un acord privind Bugetul UE pentru anul 2019, iar perioada de… Mai mult

Stiri

Profiturile băncilor au crescut cu 42% la 9 luni, pe seama dobânzilor. Doar OMV Petrom se poate compara cu băncile, datorită scumpirii petrolului

Adrian N Ionescu

Cele 35 de bănci din România au obţinut un profit net cumulat de peste 5,87 miliarde de lei, în primele nouă luni ale acestui an,… Mai mult