Model de business bancar: Profit mare din prețuri, nu din volum

de Adrian N Ionescu | 16.7.2017 .

Băncile din România au cea mai mare rentabilitate din Uniunea Europeană a capitalului capitalul investit și fondurile proprii, pe seama uneia dintre cele mai mari marje de dobândă din UE și invocând riscul atașat afecerilor lor în economia românească.

Rentabilitatea medie a capitalului propriu (RoE) în sistemul bancar din România a fost de 15,6% în primul trimestru din 2017, cea mai mare din UE, potrivit celui mai recent raport al Autorității Bancare Europene (EBA).
Chiar și așa, indicatorul este în scădere de la 17,3% în septembrie 2016 și 16,1% în decembrie 2016. Altfel spus, băncile din România scot cel mai mare profit în raport cu capitalurile investite și fondurile proprii.

Secvența profitabilității

Unul dintre cei mai importanți factori de profit este marja mare de dobândă.

Apoi, băncile invocă riscul de creditare mare din România și dau credite la diferențe mari de dobândă față de depozitele în care atrag bani din economie și de la populație.

În fine, modelul de afacere bancar din România pare să se închidă cu disponibilitatea de a vinde recuperatorilor credite neperformante la 8-12% din valoarea acestora.

Astfel, pare că externalizarea neperformanței anterioare merită să fie făcută la mari discount-uri, căci bilanțurile sunt astfel curățite, indicatorii de profitabilitate cresc, iar acționarii băncilor din România sunt mulțumiți.

Volumul sau prețul?

„Orice negustor ştie că pe termen lung nu câştigi din marjă, ci din volum”, spunea în urmă cu 4 ani, cu sperabța ieșirii din criză, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Ideea a fost repetată de mai multe ori de atunci, pentru că băncile din România par să aibă modelul de afaceri construit pe alte reguli.

Cel mai recent raport al BNR privind stabililitatea financiară spunea, în luna mai, că marjele de dobândă din România rămân printre cele mai ridicate din Europa, deși au scăzut în ultima perioadă.

Scopul activității bancare este creditarea, iar profitul trebuie să provină din creditare având în vedere că pe o piață concurențială profitul se face în primul rând din volum și nu din marje. O rată prea mare de solvabilitate nu este doar o evoluție favorabilă, ci și un indicator al faptului că bani există dar nu sunt folosiți pentru creditare”, spune raportul citat.

Rapoartele BNR chiar ridică problema limitării creditării economiei, punând în capul listei de cauze marja de dobândă, potrivit celui mai recent raport privind stabilitatea financiară:

„O serie de aspecte, care țin de sectorul bancar, limitează creditarea către companii:

  • nivelul ridicat al marjelor de dobândă,
  • proceduri și regulamente interne greoaie,
  • gradul ridicat de dependență față de băncile mamă în ceea ce privește competența de aprobare pentru credite mari”.

„Marjele ridicate, datorate în special riscului de credit, au rămas o trăsătură definitorie a modelului de funcționare a sectorului bancar autohton”, spune și raportul pe 2016 al BNR.

Marja medie de dobândă este calculată ca diferență între rata medie ponderată a dobânzii pentru creditele și cea pentru depozitele în sold ale companiilor nefinanciare și populației.

Riscul și cultul clienților. Băncile creditează persoanele fizice mai mult decât economia

Rapoartele BNR remarcă și riscul de creditare din România.
„Rata creditelor neperformante şi rata restructurărilor, sunt singurii care amplasează încă sectorul bancar românesc, alături de multe alte țări din UE, în banda roşie de semnal al Tabloului riscurilor dezvoltat de Autoritatea Bancară Europeană”, spune Raportul BNR privind stabilitatea financiară.

Totuși, nu riscul de creditare este ceea ce îl preocupă în primul rând pe guvernatorul BNR în ultima vreme, când vorbește despre starea sistemului bancar.

Cultivați clientul, dar cu adevărat! Discutați cu clientii – aveți responsabilități mari (…) Educația financiară trebuie să înceapă cu bancherii. Vă plângeți că populația nu e educată financiar și tipăriți broșurele ca s-o educați”, spunea Mugur Isărescu, la începutul lunii, adăugând că băncile dispun de mari lichidități pe care nu le transformă în credite.

Totdată, printre factorii care limitează creditarea se numără și:

  • gradul prea mic de diversificare a board-ului cu persoane care înțeleg specificul economiei românești,
  • pregătirea și motivarea insuficiente ale personalului bancar care intră direct în legătură cu clienții,
  • lipsa unei viziuni pe termen mediu privind evoluția unei piețe care, în absența unui suflu nou al creditării pentru firme, va continua să se restrângă”, spune raportul BNR privind stabilitatea.

BNR mai remarcă și faptul că băncile se îndreaptă cu prioritate spre creditarea populației, care pune probleme mai mici decât companiile.

Soldul creditelor (în lei și în valute) acordate populației a depășit 115,5 miliarde de lei. Este cu peste 5,7% mai mare decât cel al creditelor pentru persoanele juridice.

De altfel, riscul nu este o problemă din perspectiva solvabilității:

„Nivelul mediu al solvabilității (18,3 la sută rata fondurilor proprii totale, 16,2 la sută rata fondurilor proprii de nivel 1, decembrie 2016) plasează sectorul bancar românesc în intervalul cu cel mai mic nivel de risc stabilit de Autoritatea Bancară Europeană. Totodată, rata fondurilor proprii se poziţionează la nivelul valorii medii din UE”, spune BNR.

Iar rentabilitatea capitalurilor proprii urcă la maximul UE. Ciclul s-a închis.

Vânzarea neperformanței

Apetitul al băncilor pentru o creditare riscantă este exprimat indirect și prin disponibiltatea acestora de a vinde creditele neperformante la prețuri foarte mici.

Creditele neperformante pe segmentul corporate au fost vândute anul trecut la un preţ mediu de 9% din valoarea nominală a împrumutului, iar prețul pentru creditele de retail a fost de 12%, potrivit unei analize a lui Florin Georgescu. Statistica l-a făcut pe prim-viceguvernatorul BNR să spună că astfel de prețuri, „justifică analiza ANAF din perspectiva legalităţii eventualelor optimizări fiscale efectuate în cadrul acestor operaţiuni”.

Din perspectiva profitabilității, însă, operațiunile au meritat discount-ul.

Sistemul bancar un profit de aproape 1,24 miliarde de lei a obţinut în primul trimestru din 2017, potrivit datelor BNR.

Publicat la data de 16.7.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Analiză Eurasia Group: Pentru reforma UE, priviți Germania, nu Franța

Mujtaba Rahman, specialist al Eurasia Group, analizează ”motoarele” care împing UE spre reformare, considerând că marile decizii vor fi adoptate după alegerile din Germania,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

„Efectul de avuție” sporește economisirea și investiția în paralel cu consumul

Creșterea veniturilor disponibile, respectiv efectul de avuție indus de aceasta au stimulat nu numai consumul, ci și economisirea la nivelul populației, ca și investiţiile personale în...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Raport Banca Mondială / În România, pornești o afacere mai ușor în București sau Timișoara decât în Craiova sau Constanța

Banca Mondială a publicat luni un nou studiu Doing Business, în care analizează de această dată reglementările comerciale aplicabile companiilor locale în 22 de...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

UNCTAD 2016: investițiile străine – în creștere, internaționalizarea afacerilor românești – în sens opus

Investițiile străine directe în România au crescut anul trecut cu 19%, la 4,573 miliarde de dolari, de la 3,83 miliarde de dolari în 2015,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română