Model de business bancar: Profit mare din prețuri, nu din volum

de Adrian N Ionescu | 16.7.2017 .

Băncile din România au cea mai mare rentabilitate din Uniunea Europeană a capitalului capitalul investit și fondurile proprii, pe seama uneia dintre cele mai mari marje de dobândă din UE și invocând riscul atașat afecerilor lor în economia românească.

Rentabilitatea medie a capitalului propriu (RoE) în sistemul bancar din România a fost de 15,6% în primul trimestru din 2017, cea mai mare din UE, potrivit celui mai recent raport al Autorității Bancare Europene (EBA).
Chiar și așa, indicatorul este în scădere de la 17,3% în septembrie 2016 și 16,1% în decembrie 2016. Altfel spus, băncile din România scot cel mai mare profit în raport cu capitalurile investite și fondurile proprii.

Secvența profitabilității

Unul dintre cei mai importanți factori de profit este marja mare de dobândă.

Apoi, băncile invocă riscul de creditare mare din România și dau credite la diferențe mari de dobândă față de depozitele în care atrag bani din economie și de la populație.

În fine, modelul de afacere bancar din România pare să se închidă cu disponibilitatea de a vinde recuperatorilor credite neperformante la 8-12% din valoarea acestora.

Astfel, pare că externalizarea neperformanței anterioare merită să fie făcută la mari discount-uri, căci bilanțurile sunt astfel curățite, indicatorii de profitabilitate cresc, iar acționarii băncilor din România sunt mulțumiți.

Volumul sau prețul?

„Orice negustor ştie că pe termen lung nu câştigi din marjă, ci din volum”, spunea în urmă cu 4 ani, cu sperabța ieșirii din criză, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Ideea a fost repetată de mai multe ori de atunci, pentru că băncile din România par să aibă modelul de afaceri construit pe alte reguli.

Cel mai recent raport al BNR privind stabililitatea financiară spunea, în luna mai, că marjele de dobândă din România rămân printre cele mai ridicate din Europa, deși au scăzut în ultima perioadă.

Scopul activității bancare este creditarea, iar profitul trebuie să provină din creditare având în vedere că pe o piață concurențială profitul se face în primul rând din volum și nu din marje. O rată prea mare de solvabilitate nu este doar o evoluție favorabilă, ci și un indicator al faptului că bani există dar nu sunt folosiți pentru creditare”, spune raportul citat.

Rapoartele BNR chiar ridică problema limitării creditării economiei, punând în capul listei de cauze marja de dobândă, potrivit celui mai recent raport privind stabilitatea financiară:

„O serie de aspecte, care țin de sectorul bancar, limitează creditarea către companii:

  • nivelul ridicat al marjelor de dobândă,
  • proceduri și regulamente interne greoaie,
  • gradul ridicat de dependență față de băncile mamă în ceea ce privește competența de aprobare pentru credite mari”.

„Marjele ridicate, datorate în special riscului de credit, au rămas o trăsătură definitorie a modelului de funcționare a sectorului bancar autohton”, spune și raportul pe 2016 al BNR.

Marja medie de dobândă este calculată ca diferență între rata medie ponderată a dobânzii pentru creditele și cea pentru depozitele în sold ale companiilor nefinanciare și populației.

Riscul și cultul clienților. Băncile creditează persoanele fizice mai mult decât economia

Rapoartele BNR remarcă și riscul de creditare din România.
„Rata creditelor neperformante şi rata restructurărilor, sunt singurii care amplasează încă sectorul bancar românesc, alături de multe alte țări din UE, în banda roşie de semnal al Tabloului riscurilor dezvoltat de Autoritatea Bancară Europeană”, spune Raportul BNR privind stabilitatea financiară.

Totuși, nu riscul de creditare este ceea ce îl preocupă în primul rând pe guvernatorul BNR în ultima vreme, când vorbește despre starea sistemului bancar.

Cultivați clientul, dar cu adevărat! Discutați cu clientii – aveți responsabilități mari (…) Educația financiară trebuie să înceapă cu bancherii. Vă plângeți că populația nu e educată financiar și tipăriți broșurele ca s-o educați”, spunea Mugur Isărescu, la începutul lunii, adăugând că băncile dispun de mari lichidități pe care nu le transformă în credite.

Totdată, printre factorii care limitează creditarea se numără și:

  • gradul prea mic de diversificare a board-ului cu persoane care înțeleg specificul economiei românești,
  • pregătirea și motivarea insuficiente ale personalului bancar care intră direct în legătură cu clienții,
  • lipsa unei viziuni pe termen mediu privind evoluția unei piețe care, în absența unui suflu nou al creditării pentru firme, va continua să se restrângă”, spune raportul BNR privind stabilitatea.

BNR mai remarcă și faptul că băncile se îndreaptă cu prioritate spre creditarea populației, care pune probleme mai mici decât companiile.

Soldul creditelor (în lei și în valute) acordate populației a depășit 115,5 miliarde de lei. Este cu peste 5,7% mai mare decât cel al creditelor pentru persoanele juridice.

De altfel, riscul nu este o problemă din perspectiva solvabilității:

„Nivelul mediu al solvabilității (18,3 la sută rata fondurilor proprii totale, 16,2 la sută rata fondurilor proprii de nivel 1, decembrie 2016) plasează sectorul bancar românesc în intervalul cu cel mai mic nivel de risc stabilit de Autoritatea Bancară Europeană. Totodată, rata fondurilor proprii se poziţionează la nivelul valorii medii din UE”, spune BNR.

Iar rentabilitatea capitalurilor proprii urcă la maximul UE. Ciclul s-a închis.

Vânzarea neperformanței

Apetitul al băncilor pentru o creditare riscantă este exprimat indirect și prin disponibiltatea acestora de a vinde creditele neperformante la prețuri foarte mici.

Creditele neperformante pe segmentul corporate au fost vândute anul trecut la un preţ mediu de 9% din valoarea nominală a împrumutului, iar prețul pentru creditele de retail a fost de 12%, potrivit unei analize a lui Florin Georgescu. Statistica l-a făcut pe prim-viceguvernatorul BNR să spună că astfel de prețuri, „justifică analiza ANAF din perspectiva legalităţii eventualelor optimizări fiscale efectuate în cadrul acestor operaţiuni”.

Din perspectiva profitabilității, însă, operațiunile au meritat discount-ul.

Sistemul bancar un profit de aproape 1,24 miliarde de lei a obţinut în primul trimestru din 2017, potrivit datelor BNR.

Publicat la data de 16.7.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română