Mixul capital autohton / capital străin: problemele de cantitate, problemele de calitate

de Marin Pana | 31.5.2016 .

mecanism-economy“Din punct de vedere al mediului de afaceri (…) economia României traiește un mare moment de schimbare. Cred că modelul de dezvoltare bazat în primul rand pe capitalul străin și-a atins limitele. Este foarte bun, a fost foarte bun dar haideți să recunoaștem că am ajuns la anumite limite. Acum trebuie să ne concentrăm pe ce putem face noi, pe puterile noastre, inclusiv pe mobilizarea capitalului local” a declarat recent, potrivit Agerpres, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru.

După aproape un deceniu de la integrarea în UE, raportul de forțe pa ajuns să fie 35% din total capital pe țară capital românesc și 48% din total capital pe țară capital străin (17% mai este capital de stat).

Adică, pe partea de capital privat avem doar 42% capital românesc și 58% capital străin.

Să analizăm, mai jos, și care sunt problemele acestui mix.

Eficiența capitalului autohton față de capitalul străin

Compoziția sectorului privat este de trei șeptimi capital românesc și patru șeptimi capital străin. Mai jos, tabelul eficienței sale.

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

După cum se vede din tabel, profitul este realizat în proporție de aproape trei cincimi de către capitalul românesc și doar pierderile sunt fifty-fifty.

Astfel, se ajunge ca rezultatul net pozitiv să fie obținut în proporție covârșitoare de către capitalul autohton (77%), de unde ar rezulta că activitatea desfășurată de acesta este semnificativ mai eficientă.

Cu cele 3 șeptimi capitalul autohton privat, contribuţia la valoarea adăugată brută în economia României prin rezultatul net al acestuia este de vreo 3 ori mai mare față de cea a capitalului străin – ceea ce tradus în bani înseamnă un plus de aproximativ 2 miliarde de euro).

În principiu, e evidentă necesitatea unei sporiri a prezenței capitalului autohton în economie, pentru a reface preponderența românească în economia națională. Mai ales în condițiile în care avantajele comparative avute la intrarea în UE se estompează rapid iar apetitul investitorilor străini pentru România se arată a fi tot mai scăzut.

Ca să ne apropiem de practica din țările occidentale, ar fi nevoie de măsuri care să favorizeze creșterea ponderii capitalului autohton. Cel puțin la modul teoretic, am reduce astfel și dependența față de decizii luate în afara țării, de corporațiile multinaționale care au acaparat la momentul promoțional al deschiderii largi a pieței către UE domenii de maxim interes precum cel bancar sau cel de retail.

Evident, trebuie încurajate, susținute și dezvoltate acum și afaceri productive care să permită sustenabilitatea domeniilor menționate, în care capitalul românesc, din varii motive, de la modelul de business și până la competiția inegală sau lipsa de experiență, a cam ratat startul.

Dar atenție la contraargumente

O primă observație ar fi că autohton poate însemna și românesc dar și străin, asimilat în baza situației privind rezidența.

După cum o bună parte din capitalul străin din România sunt de fapt profituri ce nu au fost scoase din țară. Ceea ce face ca linia de demarcație să fie mai puțin clară decât s-ar părea în primă instanță, inclusiv prin prisma caracterului sau al patriotismului celor vizați: până la urmă, nu e clar și cât capital autohton a fost scos sub varii forme din țară.

A doua, dacă ar fi să privim lucrurile din perspectivă bugetară, implicit a cheltuielilor pentru populație, se poate observa că impozitul pe profit ocupă un loc marginal în ierarhia veniturilor statului. El a reprezentat anul trecut doar 2% din PIB sau 5,9% din sumele colectate. Pentru comparație, menționăm că impozitul pe salarii și venit a adus aproape dublu, adică 3,8% din PIB și 11,4% din încasări.

În context, contribuțiile de asigurări sunt cele mai importante pentru politica socială, cu 8,2% din PIB sau 24,7% din veniturile statului român. E drept că firmele cu capital autohton angajează două treimi din salariați, dar din această perspectivă, este important și ce salarii se dau și care este gradul de conformare la plata dărilor aferente către Fisc pe lângă natura capitalului implicat în procesele de producție.

A treia chestiune, din perspectiva încasărilor valutare care să echilibreze balanța comercială și, implicit să asigure stabilitatea monedei naționale, ceea ce contează este capitalul străin. Acesta deține cea mai mare parte din livrările la export, pe calea conexiunilor deja stabilite la nivel internațional. Or, dezvoltarea capitalului românesc, cu succes în preluarea unor piețe externe tot mai competitive, apare, cel puțin în acest moment, destul de iluzorie.

În treacăt fie spus, uneori tocmai ponderea mare a capitalului străin, care își repatriază profitul obținut trecându-l din lei în euro, acționează ca un stabilizator al cursului de schimb. Închipuiți-vă că tot capitalul ar fi românesc și ar face integral exporturile. Atunci ce interes ar mai avea capitalul străin ca leul să fie relativ puternic și stabil ?

De unde capital: o statistică ce ar trebui să dea de gândit

Fapt interesant, o statistică prezentată de viceguvernatorul BNR Florin Georgescu arată că avem circa 14.400 persoanele fizice rezidente ( observați, rezidente și nu române) cu depozite de peste 500.000 de lei (circa 110.000 euro, adică peste limita garantată prin lege) care deţin aproape 18 miliarde de lei sau echivalentul a patru miliarde de euro.

Pe care nu îi investesc, ci preferă să-i păstreze la bancă în condițiile în care dobânzile actuale nu acoperă inflația estimată pentru următoarele 12 luni. Se poate pune întrebarea de ce acești 0,1% cei mai bogați dintre rezidenți care dețin depozite preferă siguranța depozitelor bancare și nu plasamentele în activitatea productivă.

Poate să fie o chestiune de considerații de oportunitate, un vot de blam la adresa mediului de afaceri sau, pur și simplu, o expresie a suficienței unora puțini. Aflați în situația de a avea un nivel de trai suficient de ridicat peste media populației ( eventual, din ”acumulări anterioare”), fără a-și bate capul cu dezvoltarea și gestionarea unor afaceri sau care preferă să nu-și asume direct răspunderea.

Dacă ar fi să ne luăm după datele ce arată că 66% dintre deponenţi, în ordinea crescătoare a depozitelor, deţin numai 1% din totalul acestora, având în conturi sume de până la 1.000 lei/persoană, iar 4% din cei cu depozitele cele mai mari deţin 67% din sumele depuse la bănci, deținând sume de peste 50.000 lei, s-ar putea ca ultima variantă să fie dureros de aproape de realitate.

Asta deși (sau tocmai pentru că, depinde de interpretare), în România, randamentul capitalului (totalul veniturilor anuale obţinute din capital, raportat la capitalul investit) privat autohton a crescut continuu. De la 11% în 2003 la 21% în 2013, factorul determinant fiind creşterea de la 52% la 60% a remunerării capitalului din venitul național net, expresie a concurenţei relativ slabe pe piaţa capitalului şi a forţei reduse de negociere a salariaţilor (altă prezentare făcută de Florin Georgescu).

Concluzii pentru moment

Una peste alta, aceste realități ce pot părea contradictorii se rezumă cam la următoarea situație: în România, se poate obține un profit mult mai bun din afaceri decât în Occident, dacă se face abstracție de neajunsurile locale și de concurența de multe ori neloială.

Tocmai prin modul în care s-a distribuit bogăția în societate și nivelul de plecare într-o afacere, străinii par a fi în mod obiectiv mai motivați (și mai avantajați) întru economia de piață performantă și sustenabilă decât românii.

Ar fi de dorit să avem o pondere cât mai mare a capitalului românesc în economie însă, din păcate, asta nu ar fi de-ajuns: ar trebui să examinăm mai atent și măsurile aducerii calității capitalului autohton la nivel occidental, odată cu, sau chiar înainte de expandarea lui.

Publicat la data de 31.5.2016 .

2 comentarii

  1. Adi
    1.6.2016, 9:26 am

    17% capital de stat e tot capital romanesc.

  2. CALIMAN EUGEN
    2.6.2016, 10:06 pm

    1.Odata cu globalizarea pietei nationale, distinctia capital national/capital strain este fara semnificatie economica – fiindca gradul de dezvoltare economica este cel care decide raportul dintre cele doua si beneficiile de pe urma capitalului strain.
    Daca presedintele A.O.A.R. este interest (in mod justificat) de politici nationale de sprijin al capitalului romanesc, nu inseamna ca “modelul economic” bazat pe acesta a ajuns la limita imposibilitatii utilizarii lui.Capitalul strain nu vine in Romania de 8 ani, datorita indicelui catastrofal de ne-competitivitate eonomica nationala 74, care ne trimite la categoria JUNK de ne-recomandare pentru investitorii straini!
    2.Din aceasta cauza, investitorii straini au disparut dupa 2008, iar cei care totusi vin fac urmatorul calcul “calitativ”: indice 74=investitii la risc ridicat cu salarii minime pe economie+impozite modice.Daca am avea indice 28 – 30, atunci ecuatia beneficiului national de pe urma investitiilor straine ar fi alta:indice 30=investitii in mediu optim+salarii si impozite “europene”!
    3.Cita vreme investitorul strain detine ponderea industriala la export, a vorbi de schimbarea de model economic este o eroare, cel putin pina cind capitalul national va prelua aceasta functie.Mai mult ca atit, modelul bazat pe investitorul strain a disparut de 8 ani, incit Romania se afla intr-o dezintegrare industriala acuta – reflectata prin caderea continua a monedei nationale si cresterea economica pe datorie externa.Mai putem atunci vorbi de un model de dezvoltare bazat pe capitalul national?
    4.Tarile inapoiate, care au cunoscut o dezvoltare economica si industriala rapida, au reusit acest lucru, doar cu aportul masiv al capitalului strain, odata cu proiectul national de constuctie a “economiei si industriei nationale”.Fara banci nationale comerciale si de investitii, fara asigurari nationale, fara utilitatile nationale utilizabile pentru sustinerea capitalului national, a vorbi despre un modelul economic care nu se mai bazeaza pe capitalul strain, este ceva nepotrivit unei tari ajunsa “proprietate straina”!Numai utilizind capitalul strain, oferind investitorilor indice de competititivate 28 – 30, putem face bani, “capital national” si ne putem recupera averea nationala odata cu cresterea capitalulului national – care sa lucreze pentru tara.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »

Marin Pana

Anomaliile congenitale ale Bugetului General Consolidat al României

După ce am prezentat veniturile şi cheltuielile bugetului de stat (BS), să vedem cum se integrează ele în bugetul general consolidat (BGC), din care...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5194 lei
4.2442 lei
5.2680 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Demisia consilierului Flynn: prima fisură gravă în administraţia Trump. Începe „contra-revoluţia” establishmentului?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Michael Flynn, consilierul de securitate naţională al Preşedintelui Statelor Unite, a demisionat acum câteva ore. Scandalul este imens. Retragerea acestuia are în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română