Mixul capital autohton / capital străin: problemele de cantitate, problemele de calitate

de Marin Pana | 31.5.2016 .

mecanism-economy“Din punct de vedere al mediului de afaceri (…) economia României traiește un mare moment de schimbare. Cred că modelul de dezvoltare bazat în primul rand pe capitalul străin și-a atins limitele. Este foarte bun, a fost foarte bun dar haideți să recunoaștem că am ajuns la anumite limite. Acum trebuie să ne concentrăm pe ce putem face noi, pe puterile noastre, inclusiv pe mobilizarea capitalului local” a declarat recent, potrivit Agerpres, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru.

După aproape un deceniu de la integrarea în UE, raportul de forțe pa ajuns să fie 35% din total capital pe țară capital românesc și 48% din total capital pe țară capital străin (17% mai este capital de stat).

Adică, pe partea de capital privat avem doar 42% capital românesc și 58% capital străin.

Să analizăm, mai jos, și care sunt problemele acestui mix.

Eficiența capitalului autohton față de capitalul străin

Compoziția sectorului privat este de trei șeptimi capital românesc și patru șeptimi capital străin. Mai jos, tabelul eficienței sale.

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

După cum se vede din tabel, profitul este realizat în proporție de aproape trei cincimi de către capitalul românesc și doar pierderile sunt fifty-fifty.

Astfel, se ajunge ca rezultatul net pozitiv să fie obținut în proporție covârșitoare de către capitalul autohton (77%), de unde ar rezulta că activitatea desfășurată de acesta este semnificativ mai eficientă.

Cu cele 3 șeptimi capitalul autohton privat, contribuţia la valoarea adăugată brută în economia României prin rezultatul net al acestuia este de vreo 3 ori mai mare față de cea a capitalului străin – ceea ce tradus în bani înseamnă un plus de aproximativ 2 miliarde de euro).

În principiu, e evidentă necesitatea unei sporiri a prezenței capitalului autohton în economie, pentru a reface preponderența românească în economia națională. Mai ales în condițiile în care avantajele comparative avute la intrarea în UE se estompează rapid iar apetitul investitorilor străini pentru România se arată a fi tot mai scăzut.

Ca să ne apropiem de practica din țările occidentale, ar fi nevoie de măsuri care să favorizeze creșterea ponderii capitalului autohton. Cel puțin la modul teoretic, am reduce astfel și dependența față de decizii luate în afara țării, de corporațiile multinaționale care au acaparat la momentul promoțional al deschiderii largi a pieței către UE domenii de maxim interes precum cel bancar sau cel de retail.

Evident, trebuie încurajate, susținute și dezvoltate acum și afaceri productive care să permită sustenabilitatea domeniilor menționate, în care capitalul românesc, din varii motive, de la modelul de business și până la competiția inegală sau lipsa de experiență, a cam ratat startul.

Dar atenție la contraargumente

O primă observație ar fi că autohton poate însemna și românesc dar și străin, asimilat în baza situației privind rezidența.

După cum o bună parte din capitalul străin din România sunt de fapt profituri ce nu au fost scoase din țară. Ceea ce face ca linia de demarcație să fie mai puțin clară decât s-ar părea în primă instanță, inclusiv prin prisma caracterului sau al patriotismului celor vizați: până la urmă, nu e clar și cât capital autohton a fost scos sub varii forme din țară.

A doua, dacă ar fi să privim lucrurile din perspectivă bugetară, implicit a cheltuielilor pentru populație, se poate observa că impozitul pe profit ocupă un loc marginal în ierarhia veniturilor statului. El a reprezentat anul trecut doar 2% din PIB sau 5,9% din sumele colectate. Pentru comparație, menționăm că impozitul pe salarii și venit a adus aproape dublu, adică 3,8% din PIB și 11,4% din încasări.

În context, contribuțiile de asigurări sunt cele mai importante pentru politica socială, cu 8,2% din PIB sau 24,7% din veniturile statului român. E drept că firmele cu capital autohton angajează două treimi din salariați, dar din această perspectivă, este important și ce salarii se dau și care este gradul de conformare la plata dărilor aferente către Fisc pe lângă natura capitalului implicat în procesele de producție.

A treia chestiune, din perspectiva încasărilor valutare care să echilibreze balanța comercială și, implicit să asigure stabilitatea monedei naționale, ceea ce contează este capitalul străin. Acesta deține cea mai mare parte din livrările la export, pe calea conexiunilor deja stabilite la nivel internațional. Or, dezvoltarea capitalului românesc, cu succes în preluarea unor piețe externe tot mai competitive, apare, cel puțin în acest moment, destul de iluzorie.

În treacăt fie spus, uneori tocmai ponderea mare a capitalului străin, care își repatriază profitul obținut trecându-l din lei în euro, acționează ca un stabilizator al cursului de schimb. Închipuiți-vă că tot capitalul ar fi românesc și ar face integral exporturile. Atunci ce interes ar mai avea capitalul străin ca leul să fie relativ puternic și stabil ?

De unde capital: o statistică ce ar trebui să dea de gândit

Fapt interesant, o statistică prezentată de viceguvernatorul BNR Florin Georgescu arată că avem circa 14.400 persoanele fizice rezidente ( observați, rezidente și nu române) cu depozite de peste 500.000 de lei (circa 110.000 euro, adică peste limita garantată prin lege) care deţin aproape 18 miliarde de lei sau echivalentul a patru miliarde de euro.

Pe care nu îi investesc, ci preferă să-i păstreze la bancă în condițiile în care dobânzile actuale nu acoperă inflația estimată pentru următoarele 12 luni. Se poate pune întrebarea de ce acești 0,1% cei mai bogați dintre rezidenți care dețin depozite preferă siguranța depozitelor bancare și nu plasamentele în activitatea productivă.

Poate să fie o chestiune de considerații de oportunitate, un vot de blam la adresa mediului de afaceri sau, pur și simplu, o expresie a suficienței unora puțini. Aflați în situația de a avea un nivel de trai suficient de ridicat peste media populației ( eventual, din ”acumulări anterioare”), fără a-și bate capul cu dezvoltarea și gestionarea unor afaceri sau care preferă să nu-și asume direct răspunderea.

Dacă ar fi să ne luăm după datele ce arată că 66% dintre deponenţi, în ordinea crescătoare a depozitelor, deţin numai 1% din totalul acestora, având în conturi sume de până la 1.000 lei/persoană, iar 4% din cei cu depozitele cele mai mari deţin 67% din sumele depuse la bănci, deținând sume de peste 50.000 lei, s-ar putea ca ultima variantă să fie dureros de aproape de realitate.

Asta deși (sau tocmai pentru că, depinde de interpretare), în România, randamentul capitalului (totalul veniturilor anuale obţinute din capital, raportat la capitalul investit) privat autohton a crescut continuu. De la 11% în 2003 la 21% în 2013, factorul determinant fiind creşterea de la 52% la 60% a remunerării capitalului din venitul național net, expresie a concurenţei relativ slabe pe piaţa capitalului şi a forţei reduse de negociere a salariaţilor (altă prezentare făcută de Florin Georgescu).

Concluzii pentru moment

Una peste alta, aceste realități ce pot părea contradictorii se rezumă cam la următoarea situație: în România, se poate obține un profit mult mai bun din afaceri decât în Occident, dacă se face abstracție de neajunsurile locale și de concurența de multe ori neloială.

Tocmai prin modul în care s-a distribuit bogăția în societate și nivelul de plecare într-o afacere, străinii par a fi în mod obiectiv mai motivați (și mai avantajați) întru economia de piață performantă și sustenabilă decât românii.

Ar fi de dorit să avem o pondere cât mai mare a capitalului românesc în economie însă, din păcate, asta nu ar fi de-ajuns: ar trebui să examinăm mai atent și măsurile aducerii calității capitalului autohton la nivel occidental, odată cu, sau chiar înainte de expandarea lui.

Publicat la data de 31.5.2016 .

2 comentarii

  1. Adi
    1.6.2016, 9:26 am

    17% capital de stat e tot capital romanesc.

  2. CALIMAN EUGEN
    2.6.2016, 10:06 pm

    1.Odata cu globalizarea pietei nationale, distinctia capital national/capital strain este fara semnificatie economica – fiindca gradul de dezvoltare economica este cel care decide raportul dintre cele doua si beneficiile de pe urma capitalului strain.
    Daca presedintele A.O.A.R. este interest (in mod justificat) de politici nationale de sprijin al capitalului romanesc, nu inseamna ca “modelul economic” bazat pe acesta a ajuns la limita imposibilitatii utilizarii lui.Capitalul strain nu vine in Romania de 8 ani, datorita indicelui catastrofal de ne-competitivitate eonomica nationala 74, care ne trimite la categoria JUNK de ne-recomandare pentru investitorii straini!
    2.Din aceasta cauza, investitorii straini au disparut dupa 2008, iar cei care totusi vin fac urmatorul calcul “calitativ”: indice 74=investitii la risc ridicat cu salarii minime pe economie+impozite modice.Daca am avea indice 28 – 30, atunci ecuatia beneficiului national de pe urma investitiilor straine ar fi alta:indice 30=investitii in mediu optim+salarii si impozite “europene”!
    3.Cita vreme investitorul strain detine ponderea industriala la export, a vorbi de schimbarea de model economic este o eroare, cel putin pina cind capitalul national va prelua aceasta functie.Mai mult ca atit, modelul bazat pe investitorul strain a disparut de 8 ani, incit Romania se afla intr-o dezintegrare industriala acuta – reflectata prin caderea continua a monedei nationale si cresterea economica pe datorie externa.Mai putem atunci vorbi de un model de dezvoltare bazat pe capitalul national?
    4.Tarile inapoiate, care au cunoscut o dezvoltare economica si industriala rapida, au reusit acest lucru, doar cu aportul masiv al capitalului strain, odata cu proiectul national de constuctie a “economiei si industriei nationale”.Fara banci nationale comerciale si de investitii, fara asigurari nationale, fara utilitatile nationale utilizabile pentru sustinerea capitalului national, a vorbi despre un modelul economic care nu se mai bazeaza pe capitalul strain, este ceva nepotrivit unei tari ajunsa “proprietate straina”!Numai utilizind capitalul strain, oferind investitorilor indice de competititivate 28 – 30, putem face bani, “capital national” si ne putem recupera averea nationala odata cu cresterea capitalulului national – care sa lucreze pentru tara.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română