Autoritatea de Supraveghere Financiară va intra într-un program amplu de reorganizare, conform unor sugestii conţinute într-un raport PwC. Reorganizarea, a declarat vineri noul preşedinte al autorităţii, Mişu Negriţoiu, va duce la o reducere masivă a cheltuielilor cu personalul şi creşterea semnificativă a eficienţei, având ca model organizarea BNR.
“Raportul PwC propune revizuirea numărului de personal de execuţie în baza unei organigrame simplificate (…) Se vor elimina anumite nivele de conducere nenecesare şi se vor simplifica procesele de execuţie din instituţie. Nu pot să vă dau cifre acum, dar obiectivul este reducerea masivă a cheltuielilor de personal şi îmbunătăţirea substanţială a eficienţei. Am discutat cu personalul. Avem nevoie de fiecare, dar nu de toată lumea. Cine munceşte, cine e eficient, va avea un loc de muncă. Locul de muncă nu este garantat pentru mine, nici pentru mine, deşi avem un contract colectiv. Locul de muncă se câştigă prin performanţă”, a afirmat Mişu Negriţoiu, la prima conferinţă de presă de la preluarea mandatului.
”Sunt prea mulţi şefi la ASF”
Potrivit preşedintelui ASF, restructurarea va privi în principal funcţiile de conducere şi în special cele de “middle management”.
“Sunt prea mulţi şefi în ASF”, a spus Mişu Negriţoiu.
Preşedintele ASF a arătat că reducerea cheltuielilor a început deja prin scăderea remuneraţiilor şi indemnizaţiilor Consiliului, care au fost aliniate “sub remuneraţiile din BNR şi sub o medie a autorităţilor similare” din UE.
“Am cea mai mare scădere, dar nu vă dau procentele şi sumele, pentru că trebuie să mă lămuresc cu privire la principiul afişării salariilor individuale. Ne vom respecta prevederea legală de a publica cheltuielile salariale ale conducerii. Scăderile au fost substanţiale”, a fost precizarea făcută de Mişu Negriţoiu.
Preşedintele ASF a anunţat că angajările din instituţie sunt în prezent blocate şi că au fost suspendate toate primele şi bonusurile până la finalizarea noii organigrame.
În opinia lui Mişu Negriţoiu, salariaţii ASF ar trebui să primească o singură primă, în funcţie de performanţa anuală, iar aceasta să fie excepţia de la regulă, care s-ar acorda doar pentru rezultate pe proiecte speciale.
“Folosim modelul de organizare a BNR şi programul lor de dezvoltare internă a oamenilor. Folosim experienţa BNR şi am constatat, încă o dată, că BNR este o organizaţie foarte reuşită, cu o îmbinare fericită de instituţie publică cu o abordare de instituţie privată”, a mai spus Mişu Negriţoiu.
Actualul preşedinte, numit după o lună de deliberări
La începutul lunii aprilie, Parlamentul a hotărât numirea lui Mişu Negriţoiu în funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Nominalizarea s-a făcut în urma întâlnirilor dintre reprezentanţi ai guvernului şi ai BNR, iar decizia finală a fost luată în urma discuţiilor dintre guvernatorul Mugur Isărescu şi premierul Victor Ponta.
Mişu Negriţoiu a fost ales din lista scurtă pe care se mai aflau Nicolae Dănilă – membru în CA al BNR, Nicolae Ursache – vicepreşedinte ASF şi Lucian Croitoru – consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR.
Mişu Negriţoiu l-a înlocuit din funcţie pe Dan Radu Ruşanu, după ce fostul preşedinte ASF a fost arestat preventiv la începutul lunii martie.
Mandatul lui Mişu Negriţoiu la ASF a început la 1 mai.
Mişu Negriţoiu, 64 de ani, a fost ministru pentru Coordonare, Strategie şi Reformă (între 1992 şi 1993). A fost ales deputat la parlamentarele din 1996, dar a demisionat în mai 1997, pentru a deveni bancher, la ING Bank.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2012, prin OUG 93, prin preluarea prerogativelor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA.) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
ASF are atribuţii de autorizare, reglementare, supraveghere şi control al pieţelor financiare non-bancare, a participanţilor şi operaţiunilor de pe aceste pieţe.
Auditul PricewaterhouseCoopers viza cei 205 şefi ai ASF
PricewaterhouseCoopers audit a început evaluarea Autorităţii de Supraveghere Financiară în decembrie 2013, înainte ca opinia publică să afle, prin intermediul DNA, de neregulile din instituţia de supraveghere financiară.
“PricewaterhouseCoopers audit a fost desemnată câştigătoare a unei licitaţii în data de 4 noiembrie. Preţul ofertei depuse de câştigător a fost 316.400 lei, fără TVA. Contractul a fost estimat la 540.000 lei, fără TVA, şi se va derula pe o perioadă de 45 de zile.
Potrivit scrisorii de intenţie convenite cu Fondul Monetar Internaţional, în termen de două luni de la finalizarea evaluării, ASF va elabora un plan de restructurare.
“ASF ar trebui să finalizeze rapid integrarea fostelor trei autorităţi de supraveghere. Pe baza evaluării realizată de compania independentă de consultanţă selectată privind salariile şi personalul, va fi elaborat un plan de acţiune în două luni (de la data evaluării efectuate de compania de consultanţă) pentru a reorganiza ASF. În urma evaluării consultantului, ASF va derula un exerciţiu de optimizare a afacerii”, se arată în scrisoarea de intenţie.
Conform anunţului de participare, câştigătorul licitaţiei trebuia să raporteze rezultatele evaluării a 205 persoane cu funcţii de conducere şi să evidenţieze punctele forte şi slabe ale fiecărei persoane evaluate, precum şi indicarea unui scor individual pe competenţele analizate.
Până atunci, însă, instituţia trebuia să disponibilizeze circa 30 de persoane pentru a se încadra în limita de personal stabilită prin ordonanţa privind organizarea ASF, de 609 persoane.
”Dosarul” ASF
La numai un an după înfiinţare, instituţia a fost zguduită de un scandal care a dus la arestarea preventivă a preşedintelui Consiliului ASF, Radu Ruşanu, unul dintre cei mai importanţi şi influenţi oameni de afaceri ai PNL.
Dosarul ASF – Carpatica, instrumentat de procurorii anticorupţie, a izbucnit pe 17 ianuarie 2014, când procurorii DNA au făcut mai multe percheziţii, în Sibiu şi Bucureşti, în birourile şi la domiciile unor reprezentanţi ai socităţii Carpatica Asigurări şi funcţionari din ASF.
Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează Grupul Carpatica, din care face parte şi Carpatica Asig, a fost primul acuzat şi arestat preventiv din dosar, în ianuarie.
Ancheta a dus şi la arestarea preventivă a preşedintelui ASF, Dan Radu Ruşanu, pe 4 martie, acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la abuz în serviciu, favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor. A doua zi, el şi-a trimis demisia de la conducerea Autorităţii.
În acest dosar este implicat şi fostul ministrul liberal al Finanţelor Daniel Chiţoiu, însă DNA nu a reuşit declanşarea urmăririi penale împotriva acestuia, pentru abuz în funcţie şi constituirea unui grup infracţional organizat, întrucât deputaţii au refuzat, pe 11 martie, ridicarea imunităţii acestuia.
Soţia acestuia, Laura Chiţoiu, fost director la ASF, este şi ea urmărită penal, împreună cu alţi câţiva foşti directori şi vicepreşedinţi din Autoritate.
