Misterele Bugetului 2014 / Legea care împarte miliardele cu pixul unui singur om

de Mariana Bechir , Costel Stroescu | 21.11.2013 .

Administrațiile locale primesc anul viitor cu 1,2 miliarde de lei mai mult (aproape 300 de milioane de euro), față de 2013, doar prin majorarea transferurilor pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), coordonat de vicepremierul Liviu Dragnea – potrivit variantei de buget pe 2014 adoptate de guvern.

Fondurile alocate Programului de reabilitare termică a locuințelor și Programului Național de Dezvoltare Locală cresc de peste patru ori : de la 378 de milioane de lei în 2013, la aproape 1,6 miliarde de lei în 2014.
(Pentru  comparație, suma pentru cofinanțarea proiectelor europene, contabilizată separat, este de 1,3 miliarde de lei – bani care se iau din sumele obținute din privatizări.)

Din banii trimiși în teritoriu la consiliile județene și locale și primării prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), se fac investițiile în: infrastructura din rural, în săli de sport și cămine culturale, se construiesc și se reabilitează școlile, dispensarele etc.

Un amănunt important: în bugetul multianual, guvernul reduce pentru anul 2015 la circa 840 de milioane, cei 1,6 miliarde alocați în anul 2014. Nici în anii de până în 2017, acest buget nu va ajunge la un miliard, căci în anii de după 2014 aceste alocări scad, la fel de abrupt precum au crescut față de 2013. (vedeți tabelul de mai jos)

Mecanismul: PNDI-ul respins de FMI al Elenei Udrea, transformat în PNDL-ul lui Liviu Dragnea

Programul pe care bugetul pe 2014 în activează până la creșterea de 4 ori a sumei nu este nou. El s-a numit inițial PNDI (Programul național de Dezvoltare a Infrastructurii) și a fost respins de FMI la acea vreme din 2 considerente: sumele trimise în teritoriu erau plăți directe, iar primarii nu aveau de ce să facă eforturi pentru atragerea fondurilor europene, și lipsa de transparență în trimiterea banilor în teritoriu.

FMI a solicitat de mai multe ori oprirea programului și alocarea fondurilor pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene, pentru că se executau, cu bani de la bugetul naţional, în principal lucrări la drumuri judeţene şi comunale, aducţiuni de apă şi canalizări la sate, creşe şi grădiniţe etc – adică proiecte care s-ar fi putut face cu fonduri europene. Una din acuzațiile aduse la acea vreme de toică era că absorbția fondurilor UE e subminată de PNDI.

Odată cu venirea USL la guvernare, cabinetul Ponta a blocat inițial plățile către constructorii care apucaseră să ia lucrări în PNDI, și a transformat PNDI-ul făcut de Elena Udrea în PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală) al vicepremierului Liviu Dragnea.
Programul are aceeași structură, aceleași deziderate – de-a finanța bani lucrări din teritoriu sau de-a cofinanța proiecte europene) dar este și mai netransparent : dacă la PNDI banii erau împărțiți către administrațiile locale prin Hotărîre de guvern, prin PNDL aceștia sunt împărțiți prin Ordin de ministru al vicepremierului Liviu Dragnea.

Împărțirea alocării suplimentare de 1,2 miliarde : Creștere de 9 ori la ”regenerarea urbană”

Potrivit variantei de buget pe 2014 adoptat de guvern, banii primiți de ministerul vicepremierului Dragnea vor fi împărțiți astfel:

  • *,Subprogramul Modernizarea satului românesc. Sumele alocate pentru anul viitor sunt de patru ori mai mari decât cele din 2013: cresc de la 199,39 milioane în 2013, la 800 de milioane în 2014.
  • *,Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor”. Este prevăzut în bugetul 2014 cu un total de 200 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproape nouă ori față de cele 23 de milioane acordate subprogramului anul.
  • *, Subprogramul „Infrastructură la nivel judeţean”.Fondurile alocate acestui subprogram, în 2014, sunt de peste 6 ori mai mari decât în anul 2013 – 500 de milioane, comparativ cu 77,7 milioane de lei.
  • *, Programului pentru construcții de locuințe și săli de sport îi revin și lui sume mai mari – 30 de milioane de lei, în loc de 19,8 milioane de lei.

Destinația banilor se stabilește prin ordin de ministru

Destinația banilor se stabilește de către Liviu Dragnea, potrivit Ordonanţei de Urgenţă pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, din 10 aprilie 2013, care abroga Legea PNDI-ului.
Vicepremierul, spune acest OUG, este cel care întocmeşte şi aprobă prin ordin al ministrului, repartizarea sumelor pentru program, pe judeţe, pe fiecare subprogram şi pe domenii specifice.

Lucrări de 500 milioane lei în 2013. Urmează 1,6 miliarde în 2014 și de 800 de milioane în 2015

Ministerul Dezvoltarii Regionale și Administratiei Publice gestionează, în prezent, 1.073 de șantiere deschise prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), aceste lucrări fiind incluse pe o listă de priorități a Guvernului și finanțate de la bugetul de stat alocat pentru 2013.

Conform datelor instituției, 557 de proiecte vor fi definitivate în acest an.

Totodată, sunt deschise 42 de șantiere pentru construcția de locuințe și alte 148 de situri ce presupun lucrări de reabilitare termică, din care, în 2013 vor fi renovate circa 1.000 de apartamente.

Pentru PNDL s-au alocat fonduri totale de la bugetul de stat însumând 492,94 milioane de lei, sumă la care se adaugă și resursele prevăzute în bugetele locale pentru acest program, în timp ce construcția de locuințe beneficiază de 44,17 milioane de lei.

Pentru anul 2015, bugetul mulțianual adoptat de guvernul Ponta prevede alocări de 800 de milioane prin ministerul vicepremierului Dragnea.

Sursele suplimentare la bugetul pe anul 2014

Pentru a completa sumele la bugetul de stat pe anul 2014, guvernul a luat noi măsuri fiscale, care aduc un plus de aproximativ 900 de milioane de euro:

*- indexarea cu rata inflației a cursului euro de anul trecut la care se calculează acciza și adăugarea unui plus de 7 eurocenți pe litrul de carburant. Se așteaptă la încasări bugetare suplimentare de circa 400 de milioane de euro.

*- un impozit de 1,5% din valoare pentru clădirile cu destinație specială din economia privată, din care guvernul a calculat că poate aduna la buget circa 120 de milioane de euro.

Din aceștia, în anul 2014, circa 300 de milioane se duc ca supliment față de 2013, ca fonduri de împărțit la ministerul vicepremierului Liviu Dragnea.

Publicat la data de 21.11.2013 .

Un raspuns

  1. sorin
    23.11.2013, 4:43 pm

    ce sa-i faci?…sunt europarlamentarele..prezidentialele…trebuie sa modernizam infrastructura…si salile de sport…nu?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme: O decizie justă: nu plata defalcată ar fi...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză om cu om: Membrii guvernului care a decis split TVA își protejează firmele proprii de split TVA

În democrație, puterea exemplului este o modalitate des utilizată de oficiali ai statului pentru a demonstra justețea deciziilor asumate. Nu vezi prea des să...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Polarizarea drastică a economiei românești. Cifrele ignorate de măsurile oricărui guvern

Concentrarea activităţii economice în tot mai puţine companii mari, repartizarea teritorială a acestora şi problemele de capitalizare a majorităţii copleșitoare a firmelor românești sunt...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română