Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Minuta BNR: Rata anuală a inflației ar putea atinge valori ”ușor mai ridicate” decât previziunile, iar creșterea economică, valori ”ușor diminuate”

de Razvan Diaconu , 11.7.2018

Rata anuală a inflaţiei ar putea atinge valori uşor mai ridicate pe orizontul foarte apropiat de timp, comparativ cu cele previzionate anterior, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, publicată pe site-ul instituţiei.

“În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile date şi analize reconfirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor luni deasupra intervalului ţintei, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2018, potrivit căreia rata anuală a inflaţiei ar urma să revină la finalul anului curent în apropierea limitei de sus a intervalului şi apoi să reintre şi să rămână în jumătatea lui superioară în cursul anului 2019.

S-a notat, totodată, că valorile uşor mai ridicate pe care le va atinge probabil rata anuală a inflaţiei pe orizontul foarte apropiat de timp, comparativ cu cele previzionate anterior, sunt atribuibile acţiunii factorilor pe partea ofertei, respectiv unor dinamici relativ mai alerte de preţuri anticipate pe segmentele LFO, combustibili şi produse din tutun. În acest context, unii membrii ai Consiliului s-au arătat din nou preocupaţi de riscul ca o asemenea evoluţie a inflaţiei să dezancoreze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu, considerând, totodată, că relevanţa lui ar putea fi sporită de o eventuală creştere peste aşteptări a unor preţuri administrate şi a preţului internaţional al petrolului”, se spune în minuta BNR.

Analizând potenţialul comportament viitor al presiunilor inflaţioniste ale factorilor fundamentali, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva continuării decelerării creşterii economice în trimestrele II şi III, într-un ritm uşor mai pronunţat decât cel prognozat în luna mai, în condiţiile anticipării unor dinamici trimestriale ale PIB în creştere în raport cu trimestrul I, dar inferioare celor indicate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu.

Potrivit minutei, s-a apreciat că, în contextul evoluţiilor recente, o asemenea perspectivă implică valori mai scăzute ale gap-ului pozitiv al PIB de-a lungul primelor trei trimestre ale anului curent şi o posibilă modificare de pattern al acestuia faţă de prognoza din luna mai, care anticipa prelungirea creşterii excedentului de cerere agregată în semestrul I, urmată de menţinerea lui cvasi-constantă până spre mijlocul anului viitor.

Pe de altă parte, unii membri ai Consiliului au evidenţiat faptul că reducerea gap-ului pozitiv al PIB reprezintă o evoluţie firească, în direcţia asigurării sustenabilităţii creşterii economice.

Totodată, s-a observat că, potrivit celor mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, motorul creşterii economice, dar şi un determinant al încetinirii acesteia, a rămas probabil în trimestrul II consumul privat. O scădere mai pronunţată a aportului pozitiv este însă de aşteptat din partea formării brute de capital fix, în timp ce, în cazul exportului net este posibilă revenirea la o contribuţie pozitivă, în condiţiile în care ecartul dintre dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi cea a importurilor, care a devenit pozitiv în luna martie, s-a mărit în aprilie; soldul pozitiv al balanţei serviciilor s-a menţinut însă pe trendul descendent amorsat spre finale anului trecut.

Potrivit documentului citat, în evaluarea membrilor Consiliului, caracterul mixt al evoluţiilor din primele luni ale anului sporeşte incertitudinile asociate perspectivei inflaţiei evidenţiate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu şi riscurile la adresa acesteia. S-a agreat că în actualul context acestea au ca surse majore comportamentul încrederii şi evoluţia probabilă a venitului disponibil real ale populaţiei, inclusiv din perspectiva condiţiilor tensionate de pe piaţa muncii şi a majorărilor unor categorii de venituri, dar şi a impactului potenţial al măririi preţurilor combustibililor şi ale unor utilităţi.

S-au făcut referiri şi la atragerile de fonduri europene mult inferioare programului relevate de execuţia bugetară aferentă primelor cinci luni ale anului şi la incertitudinile asociate perspectivei politicilor publice, cu implicaţii asupra dinamicii investiţiilor, precum şi la noile iniţiative legislative vizând sectorul bancar, cu potenţial impact advers asupra activităţii de creditare, inclusiv pe segmentul societăţilor nefinanciare.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esenţial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, în 4 iulie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an.

De asemenea, CA al BNR a mai decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.

Totodată, s-au menţinut nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult