Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

La obiect

T1 2018 – creștere economică de 4% faţă de T1 2017, stagnare faţă de trimestrul anterior

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

07.06.2018

La obiect

Veniturile românilor pe 2017. Simplificat: pensionarul – cam la 70% faţă de salariat, agricultorul la 50% iar şomerul la 40%. Scad cheltuielile personale cu educația și cultura

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2017 de 3.392 lei, în creştere cu 15,2% faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate… Mai mult

06.06.2018

Evenimentul

S-a votat Fondul Suveran: Mecanismul de scoatere a ”perlelor statului” de sub controlul public

Maşina de vot din Camera Deputaţilor (cameră decizională) a aprobat miercuri – 174 pentru, 98 impotrivă și 3 abțineri – Legea de înfiinţare a Fondului… Mai mult

06.06.2018

Minuta BNR: Dezechilibrele macroeconomice pot „supraîmpovăra” politica monetară

de Adrian N Ionescu , 15.2.2018

Strategii Băncii Naționale a României (BNR) au cercetat cu îngrijorare dezechilibrele macroeconomice românești, înainte de a decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară, pentru a doua oară în acest an, potrivit minutei ședinței Consiliului de administrație din 7 februarie 2018.

Grija principală este creșterea peste așteptări a ratei inflației, de la 3,23%în noiembrie, la 3,32% în decembrie 2017, nivel „foarte aproape de limita superioară a intervalului de variație al țintei staționare și semnificativ peste valoarea prognozată”, potivit documentului citat.

BNR a decis najorarea dobânzii de referință cu alte 25 de puncte de bază, până la 2,25%, dar dincolo de cauzele interne ale puseului inflaționist, membrii CA au atras atenția că, în contextul extern actual,  mult solicitatul „mix echilibrat de politici macroeconomice” a devenit acum „esențial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie”.

În Zona Euro persistă inflația scăzută și politicile monetare sunt relaxate, iar „unii membri ai Consiliului” s-au arătat îngrijorați de „un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară”.

De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avea să atragă atenția explicit că, singură, politica monetară nu poate rezolva problemele economiei.

Tabloul dezechilibrelor din economie a fost descris în minuta BNR astfel:

Inflația

Rata anuală a inflației a înregistrat „aproape o dublare”, pe parcursul trimestrului IV 2017, „ascensiunea ei fiind mult mai abruptă decât se anticipase”.

  • Inflația a fost antrenată de toate componentele majore ale IPC, dar mai cu seamă,
    • de prețurile administrate – în contextul creșterii tarifului energiei electrice,
    • de inflația de bază, precum și
    • de prețul combustibililor, influențat de mărirea cotațiilor internaționale ale petrolului și a accizei la carburanți;
    • contribuții mai scăzute au avut componenta LFO (alimente)și cea a produselor din tutun.
  • Inflația CORE2 ajustat a avut un „aportul consistent”; și-a accelerat creșterea până la 2,5%în decembrie 2017, sensibil peste valoarea anticipată, de la 1,8%în septembrie.
    • Evoluția CORE2 ajustat este „în consonanță
    • cu noua amplificare peste așteptări a gap-ului pozitiv al PIB, consemnată în trimestrul III și
    • cu probabila prelungire a tendinței lui ascendente în trimestrul IV, precum și
    • cu dinamica susținută a costurilor unitare cu forța de muncă.

„Indicativă pentru creșterea presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali, dar și ale unor șocuri pe partea ofertei, a fost considerată și reaccelerarea în noiembrie a dinamicii anuale a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum, în special pe cel al bunurilor de uz curent”.

Creșterea economică

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului BNR „au arătat că noile date statistice reconfirmă accelerarea semnificativ peste așteptări, până la 8,8 la sută, a creșterii economice în trimestrul III”.

  • Structura generală a determinanților creșterii economice, pe partea cererii și pe cea a ofertei, implică „o deschidere sensibil mai amplă decât cea prognozată a excedentului de cerere agregată, atenuată totuși de o creștere temporară a PIB potențial, sub impactul şocului pozitiv pe partea ofertei generat de anul agricol de excepţie.
  • Rolul determinant al consumul privat – impulsionat de noi măsuri de creștere a veniturilor aplicate începând cu 1 iulie 2017, s-a suprapus „condițiilor financiare favorabile și contextului de pe piața muncii -, precum și la contribuțiile pozitive aduse de formarea brută de capital fix și de consumul administraţiei publice”.
  • A fost semnalat însă și aportul negativ în creștere al exportului net, care a provocat „o cvasi-triplare a soldului negativ al balanței bunurilor și serviciilor față de aceeași perioadă a anului anterior”.
  • Este „foarte probabilă reintrarea expansiunii economice pe un trend de decelerare în intervalul trimestrul IV 2017 – trimestrul I 2018”;
    • consolidare în trimestrul IV 2017 a rolului consumului privat de motor al creșterii economice, dar și
    • o posibilă amplificare a impactului contracționist al exportului net.

„Membrii Consiliului s-au arătat preocupați de prelungirea în perioada octombrie-noiembrie 2017 a tendinței de creștere a decalajului nefavorabil dintre dinamicile anuale ale exporturilor și importurilor de bunuri și servicii, contribuind decisiv la accelerarea ritmului anual de adâncire a deficitului de cont curent.

Piața muncii

Administratorii BNR „au exprimat îngrijorări și în legătură

  • cu tensionarea pieței muncii”,
  • cu dificultățile „ crescute de recrutare a personalului, semnalate inclusiv de nivelul record atins în trimestrul III de indicatorul de necorelare a pregătirii candidaţilor.
  • cu condițiile în care rata șomajului a coborât în decembrie la un nou minim istoric, de 4,6%
  • cu noua „creștere a gradului de încordare a pieței muncii după scurta întrerupere a acestei tendințe în a doua parte a anului 2017”.

Au fost evidenţiate

  • nivelul înalt din perspectivă istorică la care s-a menținut dinamica anuală a salariului mediu brut nominal în lunile octombrie-noiembrie 2017, precum și
  • majorarea consemnată în noiembrie de variaţia anuală a costurilor salariale unitare din industrie, inclusiv în unele ramuri producătoare de bunuri de consum.

Condițiile prognozei

„Traiectoria actualizată a ratei anuale prognozate a inflației se ridică mult deasupra limitei superioare a intervalului țintei în primele trimestre din 2018, implicit peste valorile anticipate anterior, pentru ca în 2019 aceasta să revină, dar să rămână în jumătatea superioară a intervalului, pe un palier relativ similar celui evidențiat în prognoza publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2017”, spune documentul BNR.

Astfel, după ce va crește probabil spre valori de 5% la mijlocul anului 2018, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la 3,5%în decembrie 2018 și să se reducă foarte ușor pe parcursul următoarelor patru trimestre, până la 3,1 la sută, nivel similar celui prognozat anterior.

Rata inflației a ajuns deja la 4,3% în ianuarie, potrivit BNR.

(Citiți și: Inflaţia a ajuns la 4,32% în prima lună din 2018. Explicaţii şi ce ne aşteaptă)

Cele mai importante influențe sunt așteptate să provină

  • din creșterile recente ale prețurilor energiei electrice, gazelor naturale și energiei termice, precum și
  • din ascensiunea prețului combustibililor, în condițiile unor cotații mai ridicate ale petrolului și ale accizei mărite la carburanți
  • din dinamica mai alertă a prețurilor LFO, precum și
  • din majorările aplicate prețului tutunului în ultimele luni ale anului anterior, toate acestea suprapunându-se în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaţioniste asociate precedentelor reduceri şi eliminări de impozite indirecte şi scăderi de preţuri administrate.

„În același timp, însă, membrii Consiliului s-au arătat preocupați de riscul ca acest amplu puseu inflaționist provocat de șocurile ofertei să genereze efecte secundare importante prin deteriorarea anticipărilor inflaționiste pe termen mediu, implicit să amplifice eforturile și costurile readucerii sub control a inflației, mai ales în contextul presiunilor în urcare ale factorilor fundamentali”.

De aici „și nevoia unui răspuns adecvat al politicii monetare. Relevante din perspectiva riscului indus de puseul inflaționist au fost considerate și relația dintre prețurile interne și dinamica cursului de schimb, precum și incertitudinile asociate evoluției viitoare a prețului combustibililor și a prețurilor unor utilități, inclusiv pe fondul volatilității crescute a cotației petrolului.

S-a remarcat totodată că „intensificarea presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali se prefigurează a fi relativ mai pregnantă decât s-a anticipat anterior”. ,

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat „este așteptată să crească relativ mai alert pe orizontul scurt de timp și să se mențină în 2019 în jurul valorii de 3,7%, fiind astfel unica responsabilă de cantonarea ratei anuale prognozate a inflației headline în jumătatea superioară a intervalului țintei, în cursul anului viitor”.

„Principalele surse de asemenea presiuni vor fi poziția ciclică a economiei și trendul pronunțat ascendent al anticipărilor inflaționiste pe termen scurt, cărora li se vor alătura în 2019 prețurile importurilor”, mai spune minuta BNR.

Cu privire la „pattern-ul probabil al excedentului de cerere agregată, membrii Consiliului au sesizat că accelerarea mult mai puternică decât cea previzionată a expansiunii economice în anul 2017 se anticipează a fi succedată de temperări relativ mai pronunțate ale acesteia în 2018 și 2019”.

Consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil și în intervalul 2018-2019 principalul determinant al creșterii economice, în timp ce în cazul investițiilor se așteaptă un aport modest, în pofida ușoarei revigorări anticipate pentru 2018, iar în cel al exportului net o contribuție negativă notabilă, asociată cu o posibilă creștere a ponderii în PIB a deficitului de cont curent.

Administratorii BNR mai sunt „preocupați” de:

  • structura creșterii economice și de nevoia redresării solide a investițiilor, condiționată însă nu doar de realizarea celor publice și de atragerea fondurilor europene, dar și de încrederea investitorilor, dependentă la rândul ei de evoluția fundamentelor economiei și de calitatea mediului de afaceri, a cadrului de guvernanță și a celui legislativ”.
  • riscurile în sus induse de o eventuală creștere mai amplă a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influența noilor măsuri fiscale și de venituri, dar şi a tensionării pieței muncii.
  • amplificarea recentă a volatilității pe piața financiară internațională, dar și potențiala creștere peste așteptări a economiei zonei euro și a celei globale, în contextul expansiunii sincronizate peste trend a economiilor dezvoltate și a celor emergente, favorizată și de prelungirea caracterului relaxat al condițiilor financiare pe plan global.
  • incertitudinile legate de transferul către angajați a obligațiilor privind contribuțiile sociale, precum și de potențiale corecții fiscale efectuate în acest an în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3%din PIB.
  • tendința de scădere a încrederii populației și a companiilor, precum și la alte posibile efecte adverse exercitate asupra mediului de afaceri de pachetul de măsuri fiscale și salariale implementat recent, dar și de incertitudinile circumscrise lui, fiind punctată și trenarea redresării absorbției fondurilor europene.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută, de la nivelul de 2,00 la sută, majorarea la 1,25%a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, de la 1,00%și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25 la sută, de la 3,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Mesajele-cheie transmise de Washington la București: Wess Mitchell, discurs la Universitatea București

Razvan Diaconu

Adjunctul secretarului de Stat al Statelor Unite pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, aflat la Bucureşti pentru cea de-a şasea reuniune a Dialogului de Parteneriat… Mai mult

Europa

Angela Merkel, forțată să găsească în 2 săptămâni soluția europeană la criza migrației. Presiunea aliaților politici: Germania se închide pentru migranți

Iulian Soare

Cancelarul german Angela Merkel s-a declarat luni de acord cu termenul avansat de ministrul de Interne Horst Seehofer – sfârșitul lunii iunie- pentru găsirea unei… Mai mult

Stiri

Băncile centrale ale Ungariei şi Cehiei stabilesc plafoane mai severe de îndatorare la creditele pentru populaţie

Razvan Diaconu

Banca Naţională a Ungariei (NBH) și-a anunţat intenția de a plafona la 50% raportul dintre ratele la credite şi venituri, pentru creditele ipotecare cu maturităţi mai… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis vorbește ambasadorilor UE despre consolidarea independenței justiției și continuarea luptei anticorupție

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, marţi, în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada Republicii… Mai mult

Stiri

UE a prelungit cu încă un an sancțiunile la adresa Rusiei

Vladimir Ionescu

Uniunea Europeană a prelungit cu un an sancţiunile impuse Rusiei din cauza anexării Peninsulei ucrainene Crimeea în 2014. UE anunță luni, într-o declarație de presă,… Mai mult

Stiri

Director Romgaz: Așa cum văd cotațiile petroliere azi, gazele vor fi mai scumpe la iarnă

Vladimir Ionescu

Gazele naturale vor fi mai scumpe iarna viitoare din cauza scumpirii petrolului din ultima perioadă, potrivit estimării directorului departamentului de comercializare energie din cadrul Romgaz… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Moțiunea de cenzură va fi depusă pe 20 iunie

Razvan Diaconu

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat luni că moţiunea de cenzură împotriva Guvernului va fi depusă la Parlament pe 20 iunie. ”Orice parlamentar, indiferent în… Mai mult