Ministrul de Externe ucrainean, Pavlo Klimkin, a făcut o vizită în România, după mai multe amânări care au fost cauzate de situaţia din ţara sa. A avut întâlniri cu omologul său, Bogdan Aurescu, dar şi cu preşedintele Klaus Iohannis.
Ministrul ucrainean a afirmat că nu există nicio discriminare pe criteriul etnic în procesul de mobilizare în Ucraina. Este o poziţie susţinută, de altfel, şi anterior, când ministrul Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei, Teofil Bauer, şi au discutat această chestiune.
Ministrul român a transmis la acea vreme că partea română se aşteaptă ca mobilizarea parţială care are loc în ţara vecină să nu aibă un caracter selectiv şi să evite discriminarea pe criterii etnice ale acestui proces.
În privinţa livrării de armament Ucrainei, temă iniţiată de Statele Unite şi faţă de care opiniile în Europa sunt împărţite, ministrul Klimkin a spus că nu sunt negocieri concrete cu România privind livrarea de armament.
De altfel, la momentul discuţiilor, înainte de al doilea armistiţiu de la Minsk, România nu şi-a exprimat o poziţie în acest sens. Surse diplomatice afirmau că nu are niciun sens implicarea într-o dezbatere de acest fel, în condiţiile în care România nu are ce armament să livreze Ucrainei.
„România este profund interesată să aibă la frontiera ei o Ucraină puternică, unită, democratică, suverană, angajată ferm pe calea europeană prin intermediul reformelor, pentru că această evoluţie este benefică pentru cetăţenii ucraineni în primul rând, dar şi pentru întreaga regiune, inclusiv pentru România.
O Ucraină puternică, unită, suverană, angajată ferm pe calea europeană este o garanţie pentru consolidarea stabilităţii în această parte a Europei”, a spus şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
Acordul privind micul trafic de frontieră – ratificat de Radă în câteva săptămâni
În privinţa relaţiei bilaterale, un subiect care nu a avut evoluţia aşteptată a fost acordul privind micul trafic de frontieră. Un document ratificat de parlamentul de la Bucureşti, dar care aşteaptă ratificarea instituţiei similare de la Kiev.
Pavlo Klimlin a precizat că se derulează o procedură internă în Ucraina privind acest document, existând toate avizele necesare, inclusiv cel al Ministerului Finanţelor, iar Acordul va fi introdus în Parlament spre ratificare „în cel mai scurt timp”.
Ministrul român a subliniat importanţa acestui document: „De acest document va depinde pentru aproximativ două milioane de cetăţeni ai României şi Ucrainei, de pe o parte şi de alta a frontierei comune, să circule mai uşor, fără viză, în baza permisului de mic trafic”.
Tocmai de aceea, miniştrii de externe au hotărât ca la momentul intrării în vigoare în această primăvară a acestui Acord să meargă împreună în regiunile locuite de minoritatea românească din Ucraina, respectiv minoritatea ucraineană din România, să discute cu aceste minorităţi, să vadă care sunt beneficiile concrete ale aplicării Acordului de mic trafic pentru comunitatea locală. Cei doi vor înmâna personal primele permise de mic trafic, a mai spus ministrul român.
Mesajul preşedintelui Iohannis: România speră ca părţile implicate să respecte armistiţiul
Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat speranţa că intrarea în vigoare, la 15 februarie, a unui armistiţiu necondiţionat şi cuprinzător, va fi respectată de toţi cei implicaţi şi va conduce la o stabilizare a situaţiei în regiune, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în urma întâlnirii de la Palatul Cotroceni.
În plus, preşedintele României a reafirmat susţinerea faţă de asigurarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei şi a transmis sprijinul ferm al României pentru continuarea parcursului european şi democratic al Ucrainei, mai arată documentul citat.
Respectarea armistiţiului a fost discutat şi la nivelul şefiulor diplomaţiilor română şi ucraineană. Bogdan Aurescu a condamnat, în acest context, continuarea violenţelor şi după declanşarea formaă a încetării focului în zona de conflict.
„Fac apel la separatiştii pro-ruşi şi la cei care-i susţin să respecte strict şi complet încetarea focului, astfel incât să poată începe retragerea armamentului greu, conform înţelegerilor de la Minsk”, a spus ministrul Aurescu.
Luptele continuă în Ucraina. Comunitatea internaţională, preocupată
În ciuda armistiţiului de la Minsk, confruntările continuă, este adevărat, sporadic şi în anumite locuri. Deja condiţiile din acord au fost încălcate, întrucât ar fi trebuit deja începută retragerea armamentului greu.
Kievul a anunţat că nu se va retrage până când nu vor înceta luptele la Debalţeve.
Separatiştii au replicat, însă, că înţelegerea nu se aplică nodului feroviar strategic, deoarece oraşul este încercuit. Ei au oferit trupelor ucrainene asediate un coridor să se retragă.
Franţa, Germania şi Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de continuarea luptelor în zonă.
Comandamentul militar ucrainean a anunţat că insurgenţii proruşi au efectuat 112 atacuri începând de duminică dimineaţa, marea majoritate la Debalţeve, iar un ofiţer ucrainean a declarat că au loc confruntări armate şi la oraşul-port Mariupol.
În schimb, rebelii au acuzat forţele ucrainene că au bombardat aeroportul de la Doneţk.
Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au încercat să ajungă luni la Debalţeve din nou, după ce rebelii le-au oprit accesul în zonă duminică.
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au îndemnat ca membrilor misiunii să li se dea acces în estul Ucrainei. „Situaţia este fragilă”, a Angela Merkel. „A fost clar, întotdeauna, că mai sunt mute de făcut. Iar eu am spus mereu că nu există garanţii că vom reuşi în ceea ce încercăm să facem. Va fi un drum extrem de dificil”, a adăugat ea.
Pe de altă parte, Jen Psaki, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat american, a declarat că Washingtonul este „profund îngrijorat de deteriorarea situaţiei în Debalţeve şi în zona localităţii” şi a îndemnat „Rusia şi separatiştii pe care îi susţine să oprească atacurile imediat”.
Însă Debalţeve este supus unui bombardament neîncetat de artilerie, potrivit unor reporteri Reuters de la faţa locului. Cel puţin şase tancuri şi vehicule blindate sunt prezente, potrivit acestora, într-o pădure situată la aproximativ zece kilometri de oraş, lângă Vuhlehirsk, o localitate cucerită de către rebeli în urmă cu o săptămână.
