În cazul infracțiunii de abuz în serviciu se va stabili un prag valoric ”rezonabil”, în urma unor dezbateri la care vor participa specialiști în drept și reprezentanți ai societății civile, a anunțat miercuri ministrul Justiției, Tudorel Toader.
”Așteptăm întâi decizia Curții, motivarea ei integrală (…), după care vom face dezbateri cu profesioniștii dreptului, cu societatea civilă, pentru a vedea care poate fi pragul acela rezonabil, de natură să pună de acord prevederile din Codul penal cu decizia Curții Constituționale. (…) Din ce rezultă citind comunicatul Curții, se va pune un prag, pentru că se vorbește de o obligație a legiuitorului primar sau delegat”, a declarat ministrul Justiției, citat de Agerpres.
Ministrul Toader a explicat că cele două urmări ale infracțiunii de abuz în serviciu — prejudiciul și vătămarea intereselor legale — sunt ”lucruri diferite”.
”Abuzul în serviciu are două urmări alternative, când fapta produce o pagubă, pe de o parte, sau când fapta produce o vătămare intereselor legale, pe de altă parte. În ipoteza examinată de Curte s-a avut în vedere producerea unei pagube. Vătămare este altceva, o urmare alternativă, nu are legătură cu decizia”, a spus Tudorel Toader.
Întrebat dacă punerea în acord a legislației cu decizia Curții Constituționale se va face prin proiect de lege sau ordonanță de urgență, ministrul a răspuns că nu s-a luat încă o decizie în acest sens.
”Vedem decizia (motivarea deciziei CCR — n.r.), ne consultăm și stabilim calea legală de urmat”, a precizat Tudorel Toader.
Ministerul Justiției a anunțat maarți, printr-un comunicat de presă, că urmează să fie reconfigurat conținutul infracțiunii de abuz în serviciu prin consacrarea unui prag valoric, ca urmare a deciziei pe care Curtea Constituțională a României a dat-o în cazul excepției de neconstituționalitate invocate de Bombonica Prodana, fosta soție a președintelui PSD, Liviu Dragnea.
”În esență, în motivarea deciziei, Curtea a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară — legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă. Curtea reține că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecințele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare și predictibile este obligatorie”, se precizează în comunicatul Ministerului Justiției.
”Respingând ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal, Curtea a reținut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituția României, deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Față de cele statuate, conținutul infracțiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric”, se mai arată în comunicatul Ministerului Justiției.
