Ministrul Eugen Teodorovici a dezvăluit joi, la o întâlnire cu presa, că Executivul a discutat cu berd și Banca Mondială preluarea de către aceste instituții internaționale a aplicării OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă, lucru care s-ar putea întâmpla începând cu anul 2016.
„Banca Mondială a fost foarte deschisă. Când am fost la Londra am vorbit cu preşedintele BERD, care a fost de acord. Planul este să facem cooperarea cu berd şi BM anul viitor, iar în 2017 vedem posibile rezultate ale activităţii”, a explicat precizat ministrul Finanțelor, citat de Mediafax.
Eugen Teodorovici a motivat această decizia spunând că instituţiile internaţionale sunt transparente şi nu ele nu pot fi acuzate de interese atunci când vor face selecția managementului privat în companiile de stat.
Ce înseamnă preluarea
Dacă se va ajunge la o astfel de cooperare, berd și Banca Mondială vor fi cele care derulează procedurile pentru alegerea managementului privat la companiile de stat și se vor ocupa de selecția membrilor Consiliului de Administrație.
Pentru a pregăti acest transfer, ministrul Eugen Teodorovici le-a solicitat ministerelor să-i trimită până la începutul lunii noiembrie situaţia companiilor pentru a putea întocmi un memorandum cu situaţia globală către instituţiile financiare internaţionale.
OUG nr. 109/2011 constituie cadrul legislativ pentru garantarea obiectivităţii şi transparenţei selecţiei managementului şi a membrilor organelor de administrare a întreprinderilor de stat.
Eșecurile de la marile companii
O conducere profesionistă, recrutată pe baza unui proces temeinic şi evaluată pe baza unor criterii de performanţă a fost unul dintre angajamentele asumate de România prin acordurile încheiate cu partenerii internaţionali.
Până acum, însă, numirile şi implementarea planurilor de reorganizare nu au avut rezultate prea bune.
La Tarom, spre exemplu, tensiunile dintre Consiliul de Administraţie (CA) şi directorul general numit de acelaşi consiliu au dus la dizolvarea CA-ului şi demisia managerului.
La alte companii de stat au fost numiţi directori acuzaţi de conflict de interese şi corupţie sau membri CA cercetaţi penal.
De asemenea, un fost director al CFR SA a demisionat după ce măsurile din planul său de restructurare au fost apreciate de către reprezentanţii Ministerului Transporturilor drept “exhaustive” (care tratează un subiect, epuizându-l în întregime n.r.), dar şi “generale” (care priveşte ceva în linii mari, în ansamblu n.r.).
Aceeași situație sub aspectul schimbării intempestive a managementului s-a întegistrat și la Compania de Aeroporturi – unde managementul a fost înlocuit cu unul politic.
Guvernul modifică regulile
Decizia este surprinzătoare fiindcă în urmă cu două săptămân Guvernul se hotărâse să “rafineze” procesul de recrutare a managementului profesionist care să facă ordine şi să restructureze companiile de stat, după eşecul de până acum al guvernanţei corporative.
Guvernul revine asupra ordonanţei privind guvernanţa corporativă şi propune o serie de amendamente ce ar urma să remedieze problemele.
Pentru evitarea situaţiilor din trecut, fiecare autoritate care are în subordine companii sau regii la care urmează să fie instituit un management corporatist va întocmi o scrisoare de aşteptări.
Aceasta va sta la baza procesului de recrutare. Tot pe baza acestei scrisori va fi elaborat, de către CA-ul profesionist, planul de administrare, plan ce trebuie negociat cu autoritatea tutelară. Dacă după două runde de negocieri nu există consens, membrii CA vor fi revocaţi.
Activitatea companiilor şi a managerilor va fi evaluată pe baza unor indicatori de performanţ propuşi de CA şi negociaţi cu autoritatea tutelară. CA-ul va primi bonusuri de performanţă. Staturi impune limite pentru salarii şi bonusuri, cu excepţia bonusurilor pentru membrii executivi (directorul general).
De asemenea, procesul de selecţie va fi realizat de un expert independent doar în cazul companiilor cu peste 500 de angajaţi.
Falimentul societăților de stat
Un raport al Ministerului Finanțelor Publice ce radiografiază economia statului arăta săptămâna trecută că societățile de stat aveau la finele anului trecut o cifră totală de afaceri de 33,7 miliarde de lei şi un profit net de 3,9 miliarde de lei.
Pe de altă parte, rezultatul financiar din activitatea de exploatare a fost negativ, de 157,1 milioane de lei.
De asemenea, anul trecut au intrat în insolvență, potrivit Raportului, 67 de întreprinderi de stat, printre acre Hidroelectrica, Romavia, TVR și Construcții Aeronautice.
La finele anului 2014, în companiile de stat erau angajaţi peste 210.000 de salariaţi, dintre care 11.219 în companii inactive.
Salariul mediu plătit angajaţiilor din întreprinderile de stat inactive este cu 19,7% mai mare decât salariu mediu net al angajaţilor din companiile active, de circa 2.318 la finele anului trecut.
