Ordonanța salarizării va fi retrasă de către Ministerul Muncii (cel care are calitatea de inițiator), în ședința de guvern de miercuri, iar ministrul Ana Costea (foto) anunță că își va depune mandatul dacă documentul va rămâne pe agenda guvernului.
Anunțurile au fost făcute la finalul întâlnirii pe care reprezentanții confederațiilor sindicale au avut-o marți cu ministrul Ana Costea și vicepremierul Vasile Dâncu, pentru discutarea proiectului de ordonanță de urgență privind salarizarea din sistemul bugetar.
Discuțiile din cadrul singurei negocieri purtate înainte de aprobarea OUG au fost furtunoase, din cauza intervențiilor radicale pe salarizare, sindicaliștii acuzând că ordonanța introduce alte inegalități și aruncă în aer principiile stabilite după îndelungi dezbateri în Legea salarizării unitare din 2010.
Atât Ana Costea, cât și Vasile Dîncu au declarat că ei nu-și propun să promoveze un act care să determine disfuncționalități, așa cum au demonstrat sindicaliștii că se va întâmpla.
Potrivit profesorului universitar Anton Hadăr, președintele Federației Alma Mater, Ana Costea a recunoscut că nu crede în OUG, ci în legea salarizării elaborate tot de Ministerul Muncii. „Ne-a declarat că nu crede în proiectul ordonanței de urgență. Ne-a dat de înțeles că trebuia să o facă, că s-a dat misiunea de a face un proiect în parametrii anvelopei salariale, cum spun ei”, a declarat Anton Hadăr pentru cursdeguvernare.ro.
Cosmin Andreica, consilier personal al ministrului Costea, a confirmat pentru cursdeguvernare.ro: „Doamna ministru a spus că această variantă de proiect de ordonanță nu satisface obiectivul pentru care și-a asumat angajamentul – de elaborare a unei legi cu privire la eliminarea disfuncționalităților din acest moment. În situația în care Guvernul va merge pe varianta aceasta de proiect de ordonanță, își va depune mandatul„, a spus consilierul.
Ordonanța salarizării, elaborată, de fapt, de Ministerul Finanțelor
Întrebat de cursdeguvernare.ro cine a elaborat proiectul de care se dezice ministrul Muncii, care figurează ca inițiator, Cosmin Andreica a declarat: „Grilele au fost elaborate de Ministerul Finanțelor. Cifrele vin de la Ministerul Finanțelor, tot ce înseamnă grile și ce înseamnă bugete a venit de la Ministerul Finanțelor”.
Neregulile suplimentare introduse de OUG
Reprezentanții confederațiilor au amenințat cu proteste ample, din cauza anomaliilor grave din prevederile sale:
- dacă Legea salarizării a lui Emil Boc stabilea, printre alte, principiul că judecătorii, profesori universitari și medicii primari trebuie să fie la același nivel, în OUG, medicul primar ajungea să câștige doar jumătate din salariul judecătorului, iar salariul de bază al profesorului universitar este cu 50% peste cel al medicului primar
- în învățământul universitar, unele cadre ar fi urmat să piardă ce s-a câștigat în ultimii ani (practic, nu pierde nimeni din salariile actuale, dar încadrările noilor veniți ar fi fost mai mici, ceea ce ar fi provocat noi disfuncționalități, contrar intenției Guvernului Cioloș). La conferențiari, de exemplu, undele grade pierdeau și 500 de lei
- există situații în OUG în care personal necalificat câștigă mai mult decât personalul calificat
- educatoarele și învățătorii debutanți pierdeau 7% din actualele venituri, iar profesorii debutanți, 6% (noii încadrați, ceea ce ar fi propagat noi inegalități în sistem)
- controlorul de bilete avea salariu mai mare decât tehniciarul dentar debutant sau asistentul medical debutant
- maistru plătit mai puțin decât muncitorul
- salariul minim al șoferul demnitarului mai mare decât al dentistului începător, al bioinginerului medical debutant, consilierului juridic debutant
Ministrul Muncii a avut la sfârșitul întâlnirii un speech în care le-a mulțumit partenerilor sociali și le-a spus că a trăit în ultima perioaddă în tensiune și într-o stare de conflict, conflict între statutul ei de expert în dreptul muncii și cel de ministru care trebuie să facă echipă, să fie solidar cu Guvernul.
Între ministrul Muncii, pe de o parte, și premierul Cioloș și ministrul Finanțelor, Anca Dragu, pe de altă parte, existau de mai multă vreme conflicte pe subiectul legii salarizării.
Dacian Cioloș anunța pe 22 februarie, la o sesiune a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, că legea urma să fie reelaborată, fiindcă nu a existat o colaborare între Ministerul Muncii și cel al Finanțelor pe variantele discutate anterior: “Am avut, săptămâna trecută, o ultimă discuție pe acest subiect și aștept ca ministrul (Muncii – n. red.) să vină cu o propunere care chiar să o putem lua în considerare. A lucrat pe mai multe variante, dar fără să se coordoneze cu Ministerul de Finanțe, deci am nevoie și de o coordonare cu Ministerul de Finanțe”, declara Dacian Cioloș.
Ce se va întâmpla după această misiune eșuată
Vasile Dîncu a promis că săptămâna aceasta vor demara discuțiile pentru rezolvarea, în limitele bugetului, a disfuncționalităților din salarizare.
Astfel ia sfârșit încercarea Givernului Dacian Cioloș de a elabora o lege a salarizării, lege pe care a promis că o va finaliza și aproba până la jumătatea lunii februarie.
În locul legii, ce nu putea fi susținută financiar în nicio variantă, executivul a ales o ordonanță de urgență care să facă unele corecții, în limita anvelopei salariale disponibile, dar a rezultat un proiect ce abroga Legea salarizării unitare, aducând în schimb niște grile care dublau veniturile parlamentarilor și micșorau salarii mici din învățământ și alte domenii.
Cum a ieșit din grafic Legea salarizării:
14 ianuarie: Adrese pentru nominalizarea persoanelor în grupul de lucru interministerial.
19-21 ianuarie, orele 10.00-12.30: Întâlniri ale grupului de lucru interministerial la sediul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Începând cu data de 25 ianuarie, grupul de lucru interministerial se va întâlni în fiecare zi, după cum urmează:
3 februarie: Analizarea propunerilor formulate de către reprezentanții ministerelor
5 – 10 februarie: redactarea și finalizarea proiectului de lege de către grupul de lucru interministerial
