Ministerul Economiei şi cel al Energiei lucrează în prezent la un nou sistem de redevenţe, care să permită investitorilor să aibă acces la un tabel clar, cu toate resursele României, a declarat, joi, ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, citat de Agerpres.
„Este foarte important să aducem claritate în sistemul de redevenţe. În momentul de faţă, avem specificaţii despre redevenţe în legea petrolului, în legea minelor, în alte legi. N-o să încetez niciodată să mă pun şi în poziţia investitorului, să-şi facă un business plan. Ar trebui printr-un click să ajungă la un tabel, la un dash-board foarte clar cu redevenţe pe toate resursele României. Nu poate decât dacă are un consultant, care e plătit cu bani mulţi, care să-i asambleze business-plan-ul”, a spus Alexandru Petrescu.
Primul pas este sistematizarea informaţiilor. Apoi, „după ce înţelegem unde suntem, putem trece la pasul doi”, stabilirea cotelor de redevenţe, potrivit ministrului Economiei.
Dacă „redevenţele sunt la nivelul corect din perspectivă regională, pe diferite tipuri de resurse, dacă ele se găsesc doar în România, trebuie să vii cu o anumită cotă de redevenţă. Dacă se regăsesc la nivel regional, trebuie să te armonizezi cumva comercial, să devii atractiv în zonă. Această analiză o facem acum, avem un grup interministerial”, a explicat ministrul Economiei, citat de Agerpres.
Finalizarea Legii redevențelor este un obiectiv stabilit pentru primul trimestrul din 2017, potrivit unei declarații a ministrului Finanțelor, Viorel Ștefan, de la începutul anului.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Un tabu: Resursele României. Cifrele necruțătoare dintre business, politică, mitologie”)
„Suntem în întârziere. De doi ani jucăm în prelungiri în materie de redevențe și trebuie curmată această situație”, a mai spus atunci ministrul Finanțelor.
Totodată, ministrul Finanțelor Publice a promis introducerea unui „impozit suplimentar de 20% pe profitul realizat din valorificarea resurselor naturale fără a fi prelucrate în România (…). Dacă resursa naturală pleacă într-o unitate de procesare în România, nu se va aplica această cotă”, a mai explicat Viorel Ștefan.
Un răspuns
1.Problema redeventelor este numai „jumatatea” problemei economice nationale, cealalta fiind lipsa participatiei statului roman (prin detinerea unei parti din actiuni), la intreprinderile care exploateaza resursele naturale nationale cit si la cele care asigura utilitatile:gaze, energie electrica, comunicatii, etc.
Fara ca statul roman sa detina o parte din actiuni la aceste intreprinderi, desi pune la dispozitie resurse, infrastructura si forta de munca, UE a devent o „uniune” a Capitalului financiar si industrial, iar nu a tarilor componente.
2.Proiectul UE dupa 89 trebuia sa fie in aceasta formula cooperanta economic, nu sa devina un mijloc de acaparare si spoliere economica a Romaniei.Odata deposedata de „averea nationala”, Romania nu mai dispune de resurse si pirghii pentru a desfasura politici de dezvoltare economica si industriala, nici de a construi infrastructura de transport rutier sau CF, ca suport de atragere si locare de intreprinderi si afaceri ale capitalului investitional.
3.Fara aceasta viziune nationala si presiune asupra decidentilor din UE, proiectul European nu are ca viitor decit exiturile tarilor care astfel isi recupereaza averea nationala si pot desfasura politici publice de dezvoltare economica nationala.Cita vreme averea nationala este detinuta in totalitate de strainatate care beneficiaza gratuit si de resursa principala a dezvoltarii, care este forta de munca, UE nu este o uniune economica, ci una spoliatoare si nedezvoltatoare economic.Sub „mierea” de deasupra a „cazanului” integrarii, a ramas supa nedigerabila a stagnarii economice.Ce altceva pot intelege din integrare Romania sau alte tari, care dupa foaia de parcurs si integrarea propriuzisa, s-au trezit intr-un tren economic incapabil sa se miste in directia dezvoltarii economice si industriale?
4.Guvernul actual trebuie sa puna astfel problema apartenentei la UE, iar nu doar una a mandriei si autoaprecierii nationaliste!Altfel, cu actuala lipsa de economie, industrie si avere nationala, cu migratia care deja blocheaza dezvoltarea industriala, Romania devine treptat colonie agricola a tarilor industriale dezvoltate.