Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

Ministrul Apărării: Am încercat să discut cu președintele despre conducerea Statului Major, mi s-a trasmis că este ocupat. S-a căutat profit electoral

de Razvan Diaconu , 8.1.2019

Ministrul Apărării, Gabriel Leş (foto), consideră că prelungirea mandatului actualei conduceri a Statului Major al Apărării ar putea reprezenta ”un semnal negativ la adresa elitei militare, întrucât ar insinua existenţa unei crize de leadership” şi că a încercat să discute subiectul cu preşedintele Klaus Iohannis, însă i s-a transmis că ”este ocupat”.

”Este limpede că s-a încercat o ambuscadă, care să genereze profit în plan mediatic, electoral, însă din fericire am la dispoziţie căile legale pentru a readuce lucrurile în matca lor legală”, spune Gabriel Leş.

”Odată cu preluarea funcţiei de ministru al Apărării în a doua jumătate a lunii noiembrie 2018, am luat act de faptul că mandatul actualei conduceri SMAp se apropie de final, astfel că trebuia identificată cea mai bună soluţie într-un interval de timp foarte scurt. Prelungirea mandatului ar fi reprezentat un semnal negativ la adresa elitei militare, întrucât ar insinua existenţa unei crize de leadership. Resursa umană este cel mai important atu al Ministerului Apărării Naţionale, iar în calitate de ministru resping orice ingerinţă politică de natură să afecteze aceste valori ale Armatei”, scrie Gabriel Leş, marţi, într-o postare pe Facebook citată de News.ro.

Ministrul spune că aduce precizări punctuale “întrucât s-a încercat vehicularea unor argumente şi informaţii false în spaţiul public”.

Leş afirmă că, din perspectivă legală, s-a speculat asupra faptului că ministrul Apărării nu a respectat condiţia ce prevede că propunerea trebuie să vină din rândul şefilor categoriilor de forţă sau de locţiitor SMAp.

”Doresc să clarific pe această cale, încă o dată, că eu nu am mers la Cotroceni cu o propunere în plic. În realitate, am solicitat CSAT avizul pentru a numi un general al armatei române cu recunoaştere internaţională în poziţia de şef al Statului Major al Forţelor Terestre, urmând ulterior să emit ordinul de ministru aferent. Numai după aceste etape preliminare propunerea putea fi înaintată către preşedinte spre emiterea decretului de numire, aceasta fiind pasul procedural final. Preşedintele a respins în mod reflex, fără argumente, solicitarea iniţială (care este în fapt apanajul ministrului), anulând întregul eşafodaj pe care se întemeia procedura legală de numire. Teza conform căreia am mers la Cotroceni pentru a solicita emiterea unui decret de numire (sau a mai multora) pentru o persoană neeligibilă este profund neadevărată”, susţine ministrul Leş.

Potrivit acestuia, lipsa dialogului a fost “cea de-a doua linie de argumentare prin care s-a încercat culpabilizarea celor implicaţi în procedură”.

”Vă pot spune, ca am avut numeroase iniţiative de a dialoga pe această temă cu Palatul Cotroceni. Deşi este de notorietate tensiunea care există între guvern şi preşedinţie, am făcut tot posibilul pentru a evita o stare de ostilitate, şi subsecvent un blocaj. Eu înţeleg rolul ministrului Apărării ca fiind un personaj discret, dar activ, care nu face din Armată o tribună de la care să-şi optimizeze scorul electoral. Concret, l-am contactat direct, şi din timp, pe preşedinte pentru a discuta deschis, spre a avea perspectiva domniei sale asupra problemei, însă reacţia a venit prompt: «Preşedintele este Ocupat!»

Privind retrospectiv este limpede că s-a încercat o ambuscadă, care să genereze profit în plan mediatic, electoral, însă din fericire am la dispoziţie căile legale pentru a readuce lucrurile în matca lor legală. Îmi asum totuşi vina de a fi mizat pe faptul că preşedintele nu-şi va permite să abordeze domeniul apărării şi securităţii în cheie pur electorală”, scrie Gabriel  Leş.

Referitor la decretul de prelungire a mandatului de şef SMAp (pe perioada maximă de un an) emis de preşedinte, Leş spune: ”În mod absolut simetric, propunerea de prelungire se supune aceleiaşi proceduri ca şi cea de numire. Avem un singur precedent în acest sens, respectiv decretul 882 din septembrie 2010, unde veti regăsi explicit sintagma în fundamentarea emiterii decretului: «Având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale şi avizul prim-ministrului». Cred că este absolut evident că rolul CSAT în această procedură a fost la rându-i viciat, preşedintele făcând informarea exclusiv la televizor şi nu în cadrul şedinţei Consiliului aşa cum o cere legea şi regulamentele de funcţionare”.

Ministrul susţine că a trimis toate documentele care intrau pe ordinea de zi cu 10 zile înainte, ”astfel că dacă ar fi existat un minimal deziderat pentru soluţionarea problemei, Preşedintele, sau consilierii domniei sale (cu care a existat dialog) ar fi putut emite obiecţii, ori cereri de clarificare, în timp util”.

”Cu atît mai ambiguă este situaţia din perspectiva Ministerului Apărării cu cât instituţia noastră are un cadru militar cu grad de general delegat la Cotroceni, pe funcţia de secretar CSAT, care are explicit rolul de a verifica conformitatea procedurii şi documentelor ce intră pe ordinea de zi. Înţeleg că domnia sa nu şi-a făcut datoria, pentru că nu a semnalat niciuna dintre aşa-zisele probleme de legalitate invocate de preşedinte. Ori, aceste probleme în fapt nu există, iar preşedintele a tratat situaţia exclusiv politic, în detrimentul celor mai elementare norme juridice”, mai spune Gabriel Leş.

Contextul

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la finalul lunii decembrie, că CSAT nu a aprobat propunerea ministrului Apărării pentru şeful Armatei, situaţie care a fost generată de incompetenţa PSD. Preşedintele a anunţat că a semnat decretul de prelungire a mandatului de şef al Statului Major General al Armatei pentru generalul Nicolae Ciucă.

La rândul său, în 28 decembrie, premierul Viorica Dăncilă a declarat că decretul semnat de către preşedintele Klaus Iohannis este nelegal şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, vineri, că a decis prelungirea mandatului de şef al Statului Major General al Armatei pentru generalul Nicolae Ciucă, întrucât legea îi permite acest lucru şi ar fi fost ”inadmisibil şi imposibil” ca Armata să rămână fără conducere. În plus, şeful statului susţine că nu există un conflict de natură constituţională în această problemă.

Întrebat cum vede demersul premierului Viorica Dăncilă referitor la o eventuală sesizare a CCR în urma semnării decretului de prelungire a mandatului Şefului Statului Major, Iohannis a declarat:

Eu văd că nu se poate sesiza Curtea Constituţională. Eu am semnat acel decret, fiindcă aşa îmi permite legea. Legea specifică, spune clar. Mandatul şefului Statului Major poate fi prelungit. Una la mână, nu scrie niciunde în lege că Preşedintele trebuie să aştepte propunerea ministrului pentru prelungire. Doi, vă daţi seama ce ar fi fost ca România să nu aibă şef al Armatei. Este inadmisibil şi imposibil aşa ceva”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult