Miniştrii de Finanţe din zona euro au respins oferta creditorilor privaţi ai Greciei pentru reducerea datoriilor statului elen, drept insuficientă, şi au cerut autorităţilor de la Atena să facă noi economii bugetare, sporind astfel riscul de intrare în default a ţării.
Potrivit reuters, citată de Mediafax, la reuniunea de la Bruxelles, miniştrii au spus că nu pot accepta solicitarea deţinătorilor privaţi de obligaţiuni elene pentru un cupon (dobândă) de 4% care să fie aplicat noilor obligaţiuni pe termen lung, care ar urma să fie emise în schimbul celor actuale în cadrul planului de reducere a datoriilor Greciei.
Băncile şi alte instituţii financiare private, reprezentate de Institutul pentru Finanţe Internaţionale (IFI) susţin că dobânda de 4% este nivelul minim pe care îl pot accepta pentru reducerea cu 50% a valorii nominale a datoriilor elene.
Grecia poate accepta un cupon de maxim 3,5%, iar miniştrii de Finanţe din zona euro au susţinut poziţia autorităţilor de la Atena ca şi cea a FMI.
Obiectivul negocierilor este reducerea datoriilor Greciei cu circa 100 de miliarde de euro, de la 350 de miliarde de euro, astfel încât ponderea lor în PIB să scadă de la 160% în prezent la 120% până în 2020.
Dezacordul amplifică riscul eşuării negocierilor de reducere a datoriilor, care ar avea un impact sever asupra pieţelor financiare.
Miniştrii cer totodată autorităţilor din Grecia şi troicii formate din FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană (BCE) să se pună de acord în privinţa principalilor parametrii ai unui nou program de ajustări bugetare, a anunţat Jean-Claude Juncker, şeful Eurogroup, la încheierea reuniunii de la Bruxelles.
Obiectivul este ca Grecia să îşi poată respecta angajamentele referitoare la deficitul bugetar, în condiţiile în care veniturile din 2011 au fost cu 1,7% sub obiectivul fixat.
Comisarul pentru Afaceri Economice, Olli Rehn, a solicitat la rândul său Greciei să accelereze reformele structurale pentru consolidarea economiei şi revenirea la creştere.
