Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a pus creşterea accelerată a dobânzilor în principal pe seama a doi factori, potrivit explicațiilor date după ședința consiliului de administrație al BNR de marți:
- absorbţia de lichidităţi de către Trezoreria Statului, și
- tranzacțiile nerezidenților cu titluri de stat, ca urmare a schimbării percepției privind inflația.
Totodată, guvernatorul BNR a ținut să precizeze că perioada dobânzilor scăzute a trecut și că „o mişcare a dobânzilor în jurul ratei de politică monetară cu plus minus 1% este e mai mult sau mai puţin normală”.
BNR a lăsat marți neschimbată rata dobânzii de politică monetară la 1,75%. Analiștii se așteaptă, însă, ca aceasta să fie majorată până la 2%, poate chiar până la sfârșitul anului. capital Economics și Banca Transilvania se aşteaptă dobânda de politică monetară să se dubleze până la o rată de 3,5%, până la sfârşitul anului viitor.
„Nu vindem iluzii populației. S-a ieșit din dobânzilor foarte scăzute”, a avertizat, totodată, Mugur Isărescu.
„M-am uitat pe cifre şi am văzut că raportul dintre creditele luate de populaţie plus firme, cu dobânda fixă, şi cele cu dobânda variabilă a crescut în favoarea celor variabile. Atunci îţi asumi şi anumite riscuri”, a atras atenţia guvernatorul BNR.
Deficitul de lichiditate
Guvernatorul BNR a pus deficitul de lichiditate, care a dus la creșterea accelerată a dobânzilor din ultima perioadă, pe seama unei „colectări mai bune a impozitelor”, care a făcut ca banii să fie absorbiți de Trezoreria Statului, „care este cea mai mare bancă din România”.
„Ce a intervenit în această lună e o performanţă mai bună în colectarea impozitelor, mai mult decât ne-am aşteptat. Nu ştiu dacă MFP s-a aşteptat. Rolul BNR e să regleze lichiditatea. Operaţiunile noastre sunt săptămânale. Momentul septembrie 2017 vine după o lungă perioada de excedent de lichiditate”, a spus Mugur Isărescu, referindu-se la operațiunile de tip repo, prin caer BNR a făcut o infuzie de lichidităţi de peste 9 miliarde de lei.
De asemenea, deficitul de lichiditate a fost produs şi de percepţia nerezidenţilor privind inflaţia, care i-a făcut să închidă poziţii angajate pe titlurile de stat româneşti.
„Câţiva dintre ei (nerezidenţii, n.r.) şi-au schimbat percepţia privind inflaţia. Un alt factor care a determinat lipsa de lichiditate se referă la inflaţie, de asemenea comportamentul nerezidenţilor. Oricine poate schimba titluri de stat. Sumele pe care aceştia le-au investit în România se diminuează. Spre deosebire de lunile precedente acest deficit de lichiditate a durat ceva mai mult”, a spus guvernatorul BNR.
BNR a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia, de la 1,6% la 1,9% pentru finalul acestui an și de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018.
Totodată, Mugur Isărescu a recunoscut că există presiuni pe curs şi că dobânzile mai ridicate favorizează un curs al leului mai scăzut:
„Pălărie într-un picior, ghici ciupercă… Sigur că dobânzile mari ajută cursul, dar nu a fost o mişcare deliberată… Piaţa monetară şi piaţa valutară sunt conectate, dar lucrurile sunt mai complicate. Cursul este determinat şi de productivitatea şi competitivitatea din economie, de contul curent”.
„Ar fi ridicol să nu recunosc această presiune (pe curs). Se referă la comportamentul nerezidenţilor. Sunt 20 de miliarde de lei care fluctuează”, a mai spus guvernatorul BNR.
Ministrul Finanţelor la BNR
Mugur Isărescu a dorit să precizeze că nu a fost singurul cu care ministrul Finanţelor s-a întâlnit, marţi, la BNR. „Ministrul Finanţelor s-a întâlnit cu conducerea executivă a BNR. „Am discutat mai degrabă probleme tehnice. Am explicat absorbţia de lichiditate de către principala bancă a României, Trezoreria. Făcându-se prin conturile BNR, influenţează lichiditatea”, a spus guvernatorul BNR.
„Nu aş spune ca au intervenit lucruri spectaculoase, ci a fost o analiză cu cifrele în faţă. Cooperăm cu MFP permanent, de pildă în privinţa împrumuturilor pe piaţa externă. Independenţa BNR nu înseamnă izolare de Guvern”, a mai spus Mugur Isărescu .
Creşterea indicelui Robor este legată de probleme de lichiditate ale pieţei, iar specialiştii Băncii Naţionale vor găsi soluţii pentru a tempera creşterea acestui indice, declarase anterior ministrul Finanţelor, după întâlnirea cu reprezentanţi ai BNR.
„Elementul central al întâlnirii a fost acela de a vedea ce situaţie este în piaţă, care sunt soluţiile legate de lichiditate şi de o împletire mai bună a politicilor fiscale cu politica monetară pe care o realizează BNR, astfel încât să preîntâmpinăm în viitor diverse situaţii care pot fi interpretate, deşi, având în vedere că există o piaţă în continuă evoluţie, se pot întâmpla şi astfel de evoluţii”, a declarat Ionuţ Mişa.
Ministrul Finanţelor a precizat că „soluţia este legată în special de lichiditate. Este atributul BNR şi specialiştii din BNR vor decide şi vor găsi soluţia care trebuie adoptată pentru a tempera această creştere a ROBOR, pentru că îngrijorarea a fost legată de ROBOR”.
Cât priveşte politica fiscală „sunt două elemente: elementul legat de venituri, care înseamnă o absorbţie de lichiditate din piaţă, şi totodată un element de infuzie de capital în piaţă prin cheltuirea banilor publici la nivelul tuturor ordonatorilor de credite. Noi vom încerca să colaborăm din acest punct de vedere şi mai mult decât am făcut-o până acum”, a spus ministrul Finanţelor.
