Megaatacul cibernetic: Impactul real va fi cunoscut luni, când revine lumea la serviciu. Europol confirmă cel puțin 200.000 de victime în 150 de țări. SUA și Marea Britanie, însărcinate de G7 cu strategia internațională de prevenție

de Razvan Diaconu | 14.5.2017 .

Atacul cibernetic declanșat vineri la nivel mondial a făcut ”200.000 de victime, în special companii, în cel puțin 150 de țări”, a declarat duminică, într-un interviu pentru postul britanic de televiziune ITV, directorul Europol, Rob Wainwright.

Potrivit AFP, Rob Wainwright se așteaptă ca numărul victimelor să crească începând de luni, când ”oamenii se vor întoarce la muncă și își vor deschide calculatorul”.

Considerat de specialiști drept cel mai mare atac de tip ransomware din istorie, atacul informatic „WannaCry” a afectat grav funcționarea unor instituții și companii din 99 de țări. În lista statelor atacate se află și România, sâmbătă fiind anunțată oficial oprirea temporară a uzidei Dacia din Mioveni.

Anchete în desfășurare

”Desfășurăm operațiuni împotriva a circa 200 de atacuri cibernetice pe an, însă până acum nu am mai văzut un astfel de atac”, a declarat la ITV directorul Europol, care a precizat că a fost creată o echipă specială în cadrul Centrului European împotriva Criminalității Cibernetice pentru această investigație.

Geographical target distribution according to our telemetry for the first few hours of the attack

Anchetatori și experți informatici internaționali încercau duminică să îi identifice pe hackerii care s-au aflat la originea atacului informatic, ce ar putea lovi din nou în zilele următoare.

Potrivit AFP, un cercetător în domeniul securităţii cibernetice pare că a descoperit un ”întrerupător al distrugerii” care poate împiedica propagarea, pentru moment, ransomware-ului WannaCry. Cercetătorul a anunțat pe Twitter că descoperirea este accidentală: ”În esenţă, ei se bazează pe un domeniu care nu este înregistrat, iar înregistrându-l noi am oprit răspândirea malware-ului lor”.

Răspunsul politic

Atacul cibernetic lansat vineri seara a modificat agenda reuniunii de sâmbătă, de la Bari, Italia, a miniștrilor de finanțe din țările G7, care și-au concentrat atenția asupra securității informatice, potrivit AFP.

”Suntem de acord asupra a numeroase subiecte, între care lupta împotriva crimelor cibernetice, care sunt, din nefericire, de actualitate”, a comentat ministrul italian al finanțelor, Pier Carlo Padoan.

Miniștrii de finanțe din G7 vor anunța o cooperare întărită în lupta înpotriva piratajului informatic, SUA și Regatul Unit fiind însărcinate să alcătuiască un grup de lucru pentru a pune la punct o strategie internațională de prevenție.

Ce se știe până în prezent

Atacurile au fost corelate, mulţi experţi în securitate IT spunând că hackerii cer bani pentru a restitui bazele de date sustrase. Suma standard cerută fiecărui utilizator atacat pare să fie 300 de Bitcoin.

Experţii spun că hackerii s-au folosit de un instrument creat de Agenţia americană pentru Securitate Naţională (NSA), însă instituţia a refuzat să confirme sau infirme acest lucru.

Virusul blochează fișierele utilizatorilor și îi forțează să plătească o sumă de bani sub formă de Bitcoins pentru a le reda funcționalitatea.

De precizat: Vulnerabilitatea permite atacatorului să ruleze cod periculos pe un computer vulnerabil și să folosească acel cod pentru a infecta sistemul cu ransomware fără ca cineva să acceseze linkuri sau să deschidă emailuri infectate.

Virusul de tip malware folosit în valul de atacuri informatice a fost lansat în aprilie de un grup de hackeri intitulat Shadow Brokers, care susţine că descoperit o breşă de securitate a unui soft produs de Microsoft.

Această preșă de securitate era cunoscută NSA, dar era utilizată în interes propriu, afirmă WikiLeaks, potrivit Kaspersky.

Washington Post scrie însă sâmbătă, citând foști oficiali americani, că NSA a raportat problema companiei, după o breşă de securitate descoperită în august 2016. Microsoft a rezolvat problema şi a comunicat acest lucru în martie.

În primă fază, 99 de ţări au fost vizate vineri de un atac – atacul informatic „WannaCry”- ce a afectat grav, printre altele, funcţionarea sistemului sanitar din Marea Britanie (NHS), companii de telecomunicaţii din Spania, bănci din Rusia, instituţii de învăţământ din Italia, compania de căi ferate din Germania, sau serviciile de curierat ale FedEx.

România, locul 9 în lista statelor afectate

Printre țările vizate se numără și România, acolo unde a fost afectată producția uzinelor Dacia de la Mioveni.

“O parte a activităţii de producţie a Uzinelor Dacia de la Mioveni a fost afectată de disfuncţionalităţi ale sistemelor informatice şi mai mulţi angajaţi au fost trimişi înapoi la domiciliu, în cursul dimineţii de sâmbătă, 13 mai. Măsura a fost luată pentru a preveni extinderea disfuncţionalităţilor care, la o primă vedere, sunt o consecinţă a atacului cibernetic care a avut loc la nivel global. Pe platforma de la Mioveni a fost convocată o celulă de criză care urmăreşte evoluţia situaţiei. Vom reveni cu detalii pe măsură ce vom avea noi informaţii”, se arată în comunicatul companiei.

Este singurul anunț oficial făcut în România.

La solicitarea HotNews, Cert.RO transmite însă că peste 300 de adrese IP publice din România au realizat conexiuni către un domeniu web asociat campaniei ransomware WannaCry.

Efecte produse la nivel global

Rusia. Aproximativ 1.000 de computere aparţinând Ministerului rus de Interne au fost afectate în uriaşul atac cibernetic, a declarat vineri o purtătoare de cuvânt a ministerului, citată de Interfax, relatează News.ro. Interfax, care citează o sursă la curent cu dosarul, spune că ministerul nu a pierdut, însă, vreo informaţie în aceste atacuri.

Marea Britanie. Pentru câteva ore a fost haos în spitalele şi cabinetele medicale. Doctorii nu au mai avut acces la agenda programărilor, fişele pacienţilor sau orarul intervenţiilor chirurgicale. Hackerii au luat practic ostatice informaţiile din calculatoare şi cereau răscumpărare pentru ele.

Spania. Gigantul telecomunicaţiilor Telefonica a anunţat într-un comunicat că este la curent cu un „incident de securitate informatică”, dar clienţii şi serviciile sale nu au fost afectate. Compania de electricitate Iberdrola şi cea de utilităţi Gas Natural ar fi suferit pe urma atacului. Angajaţii celor două societăţi ar fi primit ordine să îşi închidă computerele.

Italia. Un utilizator a publicat imagini cu ceea ce pare să fie un computer dintr-un laborator universitar blocat de acelaşi program.

Suedia. Primarul unui oraş aflat la 400 de kilometri nord de Stockholm a anunţat că sistemele din Primărie sunt blocate de virus. “Avem aproximativ 70 de computere pe care a fost instalat codul periculos”, a spus edilul, citat de Reuters.

Recomandările Bitdefender

Bitdefender a dat publicității, sâmbătă, o listă cu recomandări adresate companiilor pentru a evita infectarea cu ransomware:

  • Faceti o evidenta clara a tuturor datelor detinute si a localizarii lor, astfel incat infractorii sa nu atace sisteme de a caror existenta nu stiati
  • Faceti recurent o copie a datelor nou intrate in companie, inclusiv a informatiilor de pe dispozitivele angajatilor, astfel incat recuperarea acestora sa fie mai facila in eventualitatea unei criptari
  • Asigurati-va ca datele critice/sensibile ale companiei sunt stocate si intr-o infrastructura fara conexiune la internet si permanent monitorizata
  • Segmentati reteaua. Atat pentru a optimiza traficul de retea, cat si accesul la date, segmentarea retelei poate ingreuna munca unui atacator de a ajunge rapid la datele critice ale companiei. Nu tineti toate datele intr-un singur loc care poate fi accesat de oricine din companie
  • Angajatii trebuie informati in mod constant despre bunele practici in materie de securitate cibernetica. Insistati pe recomandarea de a nu accesa in niciun caz linkuri sau fisiere atasate provenite de la expeditori necunoscuti, modalitatea favorita de atac a infractorilor cibernetici
  • Puneti la punct o strategie de comunicare interna capabila sa anunte rapid angajatii cand un virus ajunge in reteaua companiei
  • Inainte ca un atac sa aiba loc, stabiliti impreuna cu factorii de decizie din companie daca platiti recompensa ceruta de catre atacatori sau daca va asumati pierderea datelor si initiati o investigatie. De regula, atacatorii solicita recompense de mii sau zeci de mii de dolari companiilor pentru a reda utilizatorilor la accesul la datele criptate
  • Faceti o analiza a amenintarilor informatice cu furnizorii pentru a afla ce riscuri de securitate comporta fiecare dispozitiv sau aplicatie cumparate de companie
  • Instruiti echipele de securitate informatica sa realizeze teste de rezistenta pentru a gasi din timp eventuale vulnerabilitati
  • Specialiștii în securitate cibernetică de la Bitdefender susțin ferm că victimele nu ar trebui să achite sumele cerute de criminalii informatici din mai multe motive:
  • Nu exista niciun fel de garantie ca atacatorul va onora promisiunea si va reda accesul la date
  • In cazul in care platesc, victimele pot fi tintite din nou de atacatori, dat fiind ca isi construiesc in fata infractorilor un istoric de bun platnic
  • Fiecare suma de bani transferata va ajuta dezvoltatorii de ransomware sa construiasca versiuni si mai complexe si sa creasca amploarea acestui fenomen. Cum atacatorii folosesc moneda virtuala (Bitcoin, Litecoin, Ethereum, etc.), este practic imposibil ca banii respectivi sa fie urmariti

Publicat la data de 14.5.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Marile noutăți ale noii Europe în discursul lui Jean Claude Juncker: Scenariul nr. 6 – fără ”cercuri concentrice”

La șase luni de la debutul dezbaterilor asupra Cartei Albe a Europei, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a avansat, în discursul rostit miercuri...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Incident bizar: Ministrul Apărării și-a anunțat demisia în urma controverselor privind banii Armatei

Comunicatul intempestiv al Armatei privind problemele financiare a produs efecte surprinzătoare. Ministrul Apărării, Adrian Tutuianu, a relatat marți, într-o intervenție telefonică la Antena 3,...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Chiar au făcut-o: România devine prima țară din UE cu ”split TVA”. Supraaciza la carburanți se întoarce, cresc taxele pe apa minerală

Guvernul Tudose a operat miercuri Codul fiscal prin intermediul a 3 Ordonanțe de guvern: modificarea cu cel mai mare impact pentru mediul de afaceri...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Reforma Prof. dr. Toader pe Justiție: magistrații vor fi verificați disciplinar de către factorul politic, președintele e scos din procedura de numire a procurorului general și a șefului DNA

Președintele României nu va mai fi implicat în numirea șefilor parchetelor, (”pentru a depolitiza procedura”), dar Inspecția Judiciară (care îi cercetează disciplinar pe procurori...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fiscalitatea reactivă și haotică se întoarce: Cresc la loc accizele la carburanți, băncile își deduc 30% din creanțele cesionate, terenurile agricole nelucrate se suprataxează

Guvernul a inițiat în această săptămână legislația necesară modificării fiscalității, în fața problemelor cu deficitul bugetar și cu plata angajamentelor politice – surprinzând, astfel,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română