19 decembrie, 2018

Coaliția pentru Dezvoltarea României consideră că avalanșa de măsuri fiscal-bugetare anunțate cu câteva zile înainte de sfârșitul anului și cu un impact semnificativ asupra întregii economii este inacceptabilă și, în același timp, este simptomul unei fracturi între guvernanți și agenții economici.

În cadrul unei conferințe organizate miercuri dupăamiază, membri ai CDR au exprimat poziții legate de propunerile formulate de Eugen Teodorovici.

Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane:

Pentru ca economia României să funcţioneze astfel încât să poată să plătească pensiile crescute, salariile bugetarilor crescute- şi ne bucurăm că au crescut, salariile în general crescute- şi ne bucurăm, ca să putem construi autostrăzi, spitale, să refcem educaţia, este nevoie de încredere. Fără acest sentiment nimic nu funcţionează în societate. E nevoie de încrederea populaţiei pentru a consuma şi de încrederea investitorilor pentru a se dezvolta.
Metoda de a legifera prin OUG dată de azi pe mâine cu termen de implementare peste 10 zile, fără niciun fel de dialog real, studiu de impact, nu face altceva decât să distrugă şi ultima brumă de încredere care a mai rămas în societatea românească.
În loc să stăm la masă, să analizăm problemele reale, mediul economic este supus acestui tip de abuz, să-şi lase toate treburile deoparte şi să se ocupe de teme pe care Guvernul, în diverse laboratoare, le pune la dospit.
Stigmatizarea unor bresle la mod general, a capitalului străin la modul general, antagonizarea capitalului autohton şi al celui străn adâncesc lipsa de încredere.
Folosirea unor cuvinte precum „lăcomie” în dezbaterea publică şi mai ales într-o OUG nu face altceva decât să distrugă încrederea de care avem nevoie.
Mesajul nostru către populaţie este că dacă se va continua în acest stil de legiferare nu se vor putea plăti toate cheltuielile antamate de stat.

Florin Jianu, preşedintele Confederaţiei Patronale a IMM-urilor:

Suntem la 29 de ani de la Revoluţie şi vă mărturisesc faptul că nu ne aşteptam ca în aceste momente, în care cu toţii ne apucasem de bilanţuri, să vedem noi ordonanţe de urgenţe.
Numărasem 230 de modificări fiscale în 2018. Se pare că Guvernul vrea să îşi bată recordul de 285 de modificări fiscale anul trecut.
Implicaţiile sunt majore, în special pentru IMM-uri. Aceste taxe vor fi plătite tot de cetăţeni. Mai mult, impactează cetăţenii activi care cotizează pentru pensiile pe care le vor primi în urmatorii 20 30 de ani. De asemenea, are impact asupra celor mai vulnerabili angajaţi din economie, zilierii.
Statul trebuie să se oprească din a transfera responsabilitatea faţă de mediul de afaceri. Instituţiile publice, ANAF trebuie să înceapă odată această eficientizare a activităţii şi să nu transfere întotdeauna costurile asupra celor care creează plus valoare.

Franz Weileri, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini:

Trebuie încetată darea de ordonanţe de urgenţe într-un stil inflaţionist.
În trecut, există o istorie de folosire greşită a acestor instrumente de legiferare şi nu s-a învăţat nimic din aceste greşeli, care au avut nevoie de corecturi ulterioare.
Trebuie să oprim folosirea de ordonanţe de urgenţe pentru a rezolva probleme obişnuite.

Mihai Boxa, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia:

Am fost convocaţi mâine la Consiliul Economic Social. Avem o mie de membri şi o zi să ne consultăm. Un astfel de tip de consultare goleşte de conţinut orice prevenţie de dialog social.
Nu sunt capabil să vă ofer în acest moment un impact.
Această ordonanţă nu a primit aproape niciun aviz de la instituţiile care trebuie să avizeze acest document.
Mai este o cerinţă legislativă pe care o OUG trebuie să o respecte, trebuie să existe o analiză de impact, cu atât mai riguroasă cu cât impactul este mai mare.
În Parlament, tocmai ce a fost aprobată legea pensiilor unde noi am criticat vehement faptul că nu sunt indicate surse din care se vor plăti în 2022 pensii majorate de 2, 3 ori faţă de acest an.
Mesajul nostru este acelaşi, opriţi această ordonanţă.

Dragoş Neacşu, membru în board-ul RBL:

Noi vorbim astăzi despre un OUG care ar însemna o a doua revoluţie fiscală a acestei guvernări.
Aceasta ar afecta în primul rând companiile locale şi antreprenorii români.
În energie, telecom, sistemul bancar, companiile au posibilitatea să transfere aceste costuri către consumatorul final care este cetăţeanul plătitor de taxe. Cetăţenii vor achita în cele din urmă, indiferent de contractele semnate, un cost sporit.
Companiile româneşti care au un acces mai redus la surse de finanţare vor fi cele mai afectate. Nici nu ştim cine sunt iniţiatorii acestei ordonanţe. Oare au în vedere reducerea competitivităţii firmelor româneşti?
Ceea ce se poate spune cu certitudine (…) este că în toate sectoarele de activitate, prin acest proiect s-a introdus impreviziunea ca politică publică de stat.
Am afectat contracte sociale care ar trebui să fie imuabile pe viaţă şi care ar fi trebuit să fie apărate de toate guvernele indiferent de culoarea lor politică.
Pilonul II este reperul pentru construcţia unui comportament financiar sănătos. Dacă acest OUG va fi formalizat, practic se va distruge în câteva trimestre. În 2019 nu vom mai putea vorbi despre Pilonul II.
Să renunţăm la acest lucru doar pentru a acoperi nişte găuri de final de an este un preţ prea mare.

Cristian Agalopol, membru în board-ul AmCham:

Piaţa de capital trece astăzi prin cel mai dificil moment de la înfiinţarea sa. Este o baie de sânge pe care eu în cei 20 de ani de activitate nu am mai văzut-o în România.
Au fost companii aproape suspendate de la tranzacţionare, fiind afectate cu o pierdere de 20% din preţul de piaţă.
Capitalizarea pieţei bursiere are o pondere de 15% în PIB. A pierdut astăzi 3 miliarde. Acţionarii şi statul. Statul este cel mai mare acţionar al BVB, iar prin acest OUG şi-a făcut o mare defavoare.
Toate eforturile noastre de a promova şi de a susţine upgrade-ul pieţei la statutul de emergentă sunt puse la risc. Toate promisiunile către agenţiile de rating în ultimii ani sunt puse astăzi sub un mare semn de întrebare.
Singurul mod de a ieşi din aeastă situaţie este ca această iniţativă să fie urgent retrasă.
În general, astfel de iniţiative cu un impact semnificativ pot conduce la manipulări de piaţă. ASF ar trebui să investigheze toate tranzacţiile făcute astăzi.

Silvia Vlăsceanu, leaderul task force-ului pe energie din cadrul CDR:

Aceste modificări nu fac decât să afecteze nu doar sectorul energetic ci vorbim de siguranţa energetică şi securitatea energetică. Ar trebui analizat urgent în CSAT pentru că vizează siguranţa şi securitatea naţională.
Am început un proces de liberalizare a pieţei energieie. Ne întoarcem în urmă cu câţiva ani.
Vom asista la falimentul unor operatori din piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale, în principal furnitzori care nu vor putea suporta impactul.
Efectele vor fi suportate de consumatori- populaţia şi companiile.