Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) solicită Primăriei Municipiului București să respecte principiile liberei concurențe, principiul transparenței și prevederile legale în atribuirea contractelor de servicii publice către Companiile Municipale înființate anul trecut.
CDR, una dintre cele mai importante inițiative ale mediului de afaceri din România, care reunește peste 25 asociații de business, camere de comerț bilaterale și confederații, transmite într-un comunicat de presă:
”Evaluând modul în care au funcționat cele 22 de companii înființate în 2017 sub umbrela Primăriei, am constatat că există o prăpastie adâncă între principiile de acțiune și practica administrației publice din București în atribuirea contractelor de servicii publice, pe de o parte, normele legale în vigoare și
mecanismele pieței libere, pe de altă parte.
Ne îngrijorează, de asemenea, lipsa de transparență care caracterizează întreaga activitate de până acum a companiilor municipale, în absența unei comunicări corecte din partea administrației publice locale, pe acest subiect.
Perturbarea mediului concurențial este prima consecință a înființării, la limita legii, a companiilor
municipale din București. Informațiile existente până în prezent indică faptul că cele mai multe achiziții sau făcut prin atribuire directă, uneori în timp record, ceea ce exclude de la bun început orice analiză serioasă a posibilelor oferte.
Eludarea reglementărilor privind achizițiile publice pun un mare semn de întrebare asupra calității
serviciilor care ajung la beneficiar, tocmai pentru că exclud obligativitatea documentației de certificare a capabilităților financiare, tehnice și umane ale companiilor de a implementa proiectele.
Primăria dă astfel cale liberă pentru instituirea unui soi de monopol al proastei calități pe bani mulți, ceea ce nu poate fi în acord cu o piață liberă funcțională, semnalează mediul de afaceri.
Mai mult, lipsa de experiență și de competență a Primăriei în gestionarea unor astfel de companii ridică multe semne de întrebare asupra eficienței serviciilor oferite, iar lipsa oricărui control asupra modului de cheltuire a fondurilor poate lăsa cale liberă risipei banului public.
Lipsa de transparență care caracterizează activitatea celor 22 de companii încalcă orice principiu
democratic după care funcționează astăzi administrațiile publice din Uniunea Europeană. Faptul că sunt necesare investigații jurnalistice de amploare pentru a afla cine conduce aceste companii, unde se află ele și cu ce se ocupă, de fapt, este un fapt îngrijorător pentru întreaga opinie publică.
O administrație publică locală care nu își înțelege corect rolul în raport cu cei care au desemnat-o se
autopoziționează în afara regulilor jocului democratic. În acest sens, cerem Primăriei Capitalei să
furnizeze cât mai curând informații complete în legătură cu structura, conducerea, sediile, achizițiile și
proiectele pe care le derulează fiecare dintre aceste companii în parte, adaugă reprezentanții mediului
de afaceri.
Cheltuirea discreționară a banilor publici, atât prin practica atribuirilor directe, cât și prin resursele
financiare mobilizate pentru întreținerea holdingului Primăriei (salarii ale conducerii, consiliilor de
administrație și bonificații, sedii, dotări etc.) pune în pericol un buget și așa foarte împovărat și exclude orice criteriu de eficiență.
Având în vedere aceste constatări, punctul de vedere formulat de Consiliul Concurenței, dar și
contestațiile venite din partea unora dintre membrii CMB, reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea
României consideră că modul actual de reglementare și funcționare a acestor companii este deficitar,
discreționar și distorsionează mediul concurențial local.
CDR reunește reprezentanți ai investitorilor români și străini în România și este condusă de un Consiliu Director format din președinții și vicepreședinții a șase asociații de business: Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Romanian Business Leaders (RBL).
