Confruntat cu o criză a veniturilor generată de preţul scăzut al petrolului, guvernul saudit a interzis oficial aparatului de stat să facă noi achiziţii de automobile şi mobilier şi a tăiat bugetele de deplasări şi cheltuielile de infrastructură, anunţă publicaţia The Guardian, care citează documente interne ale guvernului de la Riad.
Respectivele documente, afirmă publicaţia britanică, au fost emise de Regele Salman şi transmise Ministerului de Finanţe. Acestea conţin măsuri de austeritate care trebuie implementate urgent în toate ministerele saudite.
Finanţele publice saudite au fost serios afectate anul acesta de scăderea dramatică a preţului petrolului: previziunile arată că regatul va încheia anul 2015 cu un deficit de cel puţin 20% din PIB.
Una dintre scrisorile obţinute de Guardian, marcată „Strict confidenţial şi foarte urgent”, datată potrivit calendarului islamic 14.12.1436 (28 septembrie 2015), conţine instrucţiuni stricte referitoare la:
- Oprirea oricărui nou proiect guvernamental
- Sistarea achiziţiilor de noi automobile, mobilier sau alte echipamente
- Îngheţarea promovărilor şi numirilor în funcţii
- Sistarea plăţilor compensatorii acordate în materie de proprietate
- Oprirea oricăror noi contracte de închiriere derulate de autorităţi
- Cheltuielile bugetare pentru semestrul al patrulea nu pot depăşi 25% din sumele aprobate anterior
- Cheltuielile cu deplasările din semestrul IV nu pot depăşi 15% din bugetul aprobat anterior
Publicaţia britanică specifică faptul că nu a putut obţine o confirmare oficială a autenticităţii documentului, dar experţii consultaţi de Guardian afirmă că documentele par autentice.
Preţul scăzut al ţiţeiului– care se învârte de luni bune în jurul valorii de 50 de dolari americani pe baril- a amplificat problemele financiare ale Arabiei Saudite care se confruntă cu un război costisitor cu Yemen.
Presiuni financiare suplimentare au mai survenit şi după ianuarie 2015, când succedându-i la tron fostului frate vitreg Abdullah noul Rege Salman a emis o serie de decrete catalogate drept „generoase”.
„Deficitul a fost accentuat de hotărârea Regelui Salman de a se acorda un al 13-lea salariu tuturor angajaţilor statului, hotărâre luată după înscăunare”, a explicat David Butter, expert în probleme saudite al thinktank-ului Chatham House. “Războiul cu Yemen au contribuit cu siguranţă la creşterea costurilor guvernamentale, chiar dacă nu este foarte clar dacă aceste costuri pot fi identificate în conturile bugetului”, precizează David Butter.
Un alt document obţinut de Guardian, având titulatura „Instrucţiuni pentru execuţia bugetară 1436-1437” (2015-2016), conţine indicaţia ca toate ministerele să facă ultimele plăţi din anul 2015 până la data de 15 noiembrie 2015.
Potrivit Guardian, anul fiscal în Arabia Saudită se încheie la 30 decembrie, deci instrucţiunea ar putea semnifica faptul că angajaţii statului nu vor fi plătiţi în ultimele 6 săptămâni ale anului 2015.
Potrivit statisticii guvernamentale, actualizată la nivelul anului 2014, 1,3 milioane de oameni, aproximativ 12% din numărul total a forţei de muncă active, sunt angajaţi în sectorul public saudit.
Steffen Hertog, profesor asociat al London School of Economics, descrie documentele obţinute de Guardian drept „o chemare la realitate”.
„Este o primă săgeată lansată la adresa ministerelor care deţin bugete semnificative în gestiune. Este o măsură foarte dură, cu impact imediat semnificativ. Foarte probabil, aceste măsuri generale vor fi înlocuite în timp de alte măsuri sectoriale. Problema este că saudiţii rămân fără bani acum, pentru că astăzi ei cheltuie mai mult decât încasează”, afirmă Steffen Hertog.
„Măsurile acuale nu sunt suficiente- saudiţii trebuie să adopte în continuare măsuri dureroase, care necesită însă planificare: o reformă a preţurilor la utilităţi, o reformă a administraţiei, o reformă a salariilor şi pensiilor”, completează reprezentantul London School of Economics.
Potrivit estimărilor lui Steffen Hertog, succesiunea regală, căderea preţurilor petrolului, bonusurile acordate sectorului public, războiul cu Yemen şi ajutorul acordat unor state din regiune (Egipt) ridică pragul de rentabilitate al preţului petrolului pentru Arabia Saudită la 110 dolari americani pe baril.
Apariţia acestor documente, afirmă Guardian, a generat dezbateri ample în rândul înalţilor funcţionari saudiţi.
„Disciplina financiară în Arabia Saudită este de multă vreme lejeră. În anii de boom economic s-a instalat sentimentul că banii nu se vor termina niciodată: din 2000 încoace toţi ordonatorii de credite au avut cheltuieli care au depăşit bugetele alocate, în medie cu 15%. Mesajul de aum e simplu: gata, s-a terminat!”, afirmă şi David Butter.
Expertul Chatham House precizează: „În afară de petrol, saudiţii nu au alte surse importante de venit. Nivelul taxelor este redus, nu se aplică TVA. Se acordă subvenţii în tot sistemul fiscal, iar statul de plată al bugetarilor este consistent, salariile sunt practic scăpate de sub control. Problemele sunt însă cunoscute de mult timp.”
