Mobilitatea forței de muncă e una din marile probleme ale României – cauzată atât de faptul că suntem o țară de proprietari de locuințe, cât și de incoerența investițiilor determinată infrastructură.
Guvernul a adoptat miercuri un pachet de măsuri destinat creșterii ocupării și care prevede facilități acordate unor categorii defavorizate de persoane care-și caută un job, angajatorilor și românilor plecați la muncă în UE sau SEE.
Finanțarea acestor noi măsuri se face din fonduri europene și de la bugetul de stat îmbinate și direcționate coerent, precizează un comunicat al Executivului.
Încurajarea mobilității: prime de până la 12500 de lei la mutarea în altă localitate
Pentru a preveni depopularea zonelor cu grad înalt de sărăcie, pachetul de mobilitate încurajează investitorii din zonele respective să-și atragă personal calificat și din alte zone.
Pachetul de mobilitate va include comunitățile marginalizate cu grad 3 si 4 de sărăcie si respectiv arealele prioritare pentru dezvoltare asumate prin Memorandumul, adoptat tot miercuri în Guvern, cu tema: dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene și bugetul național pentru îmbunătățirea situației sociale și economice a locuitorilor din zonele pilot de intervenție Valea Jiului, zona Roșia Montană-Munții Apuseni și comunitățile marginalizate din Moldova.
Se schimbă cuantumul și modalitatea de acordare a primei de încadrare:
- cuantumul primei se calculează la 0,5 lei/km dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporțional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfășoară efectiv activitatea la angajatorul la care se realizează încadrarea în muncă
- această primă de încadrare se va acorda lunar, pentru o perioadă de 12 luni, șomerilor înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă care se încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 15 km de localitatea în care îşi au domiciliul stabil sau reședința;
Schimbarea cuantumului și modalității de acordare a primei de instalare:
Se acordă persoanelor înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea în care îşi au domiciliul sau reședința şi ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia.
Prima de instalare se acordă în cuantum diferențiat:
a) 500 lei pentru persoanele înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă și care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul
b) 500 lei pentru persoanele care sunt însoțite de membrii familiei care își schimbă domiciliul
c) în cazul în care ambii soți îndeplinesc condițiile de acordare a primei de instalare, unul va primi 12.500 lei, iar celălalt va primi o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei
d) în situația în care persoanelor care îndeplinesc condițiile de acordare a primei de instalare li se asigură de către angajator sau autoritățile publice locale sau centrale, locuință de serviciu sau suportarea cheltuielilor aferente din fonduri ale angajatorului sau fonduri publice, acestea beneficiază, fiecare, doar de o primă de instalare în cuantum de:
- 3.500 lei pentru situațiile prevăzute la punctele a) și c);
- 6.500 lei pentru situația prevăzută la punctul b)
Prima de instalare, in cuantumurile de la punctele a), b) și c) se acordă în două tranșe: o tranșă egală cu 50% din cuantumul stabilit, la data instalării și o tranșă egală cu 50% din cuantumul stabilit, după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare
Prima de instalare stabilită în cuantumul prevăzut la punctul d) se acordă într-o singură tranșă.
Prima de instalare se acordă și persoanelor de cetățenie română care și-au exercitat dreptul la libera circulației a lucrătorilor în spațiul UE și SEE pe o perioadă de cel puțin 36 luni, în cuantumurile și cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Profilarea persoanelor care-și caută un loc de muncă
- În cadrul serviciilor de informare și consiliere profesională se introduce procedura de profilare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă și încadrarea lor în diverse categorii de ocupabilitate pe piaţa muncii: ușor ocupabil, mediu ocupabil, greu ocupabil și foarte greu ocupabil;
- acordarea de servicii de îndrumare pe parcursul procesului de integrare socio-profesională la noul loc de muncă, persoanelor cărora le-a fost stabilitnivelul de ocupabilitate ”greu” și ”foarte greu” ca urmare a profilării, pe o perioadă de maxim 3 luni, cu acordul angajatorului, realizate de furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditaţi, în condiţiile legii;
- acordarea unei prime de activare în valoare de 500 lei neimpozabilă șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 3 luni. Prima de activare nu se cumulează cu prima de încadrare şi prima de instalare.
Majorarea cuantumului subvențiilor acordate angajatorilor
Pachetul introduce și două mpsuri care-i privesc direct pe angajatori: cresc subvențiile și apar noi categorii pentru care se acordă acestea:
- angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat o sumă în cuantum de 900 lei;
- angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată, absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, suma în cuantum de 900 lei pe o perioadă de 18 luni;
- angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, tineri NEET (care nu sunt nici șomeri și nici nu urmează o formă de învățământ) sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni;
- angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni;
- angajatorii care încadrează în muncă, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă în cuantum de 900 lei;
- subvențiile se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat de persoanele angajate din categoriile prevăzute anterior, precum şi pentru perioadele în care persoanele se află în concediu de odihnă.
Un răspuns
I.)Ramine laudabil efortul guvernului tehnocrat de a identifica si aplica masuri punctuale de natura a misca lucrurile din regresanta economie din Romania, chiar daca masurile sint numai de avarie si nu rezolva fondul probemei:dezindustrializarea tarii.
Discutia se poate imparti in trei capitole, primul legat de etapele de dezindustrializare, a doua de cele trei categorii/clase valorice ale fortei de munca si probabilitatea de a reveni in tara, ultima privind solutia de fond, determinanta a revenirii migrantilor economici.
1.Dezindustrializarea a avut doua etape distincte, prima dupa 1992 prin refuzul FDSN – PSD de privatizare rapida (prin terapia de soc)ca in Polonia.Intreprinderile de stat au fost capusate comercial, devalizate material si financiar si aduse la starea de abandon industrial sau (bancile)la faliment financiar.
Etapa a doua s-a produs dupa 2000 odata cu foaia de parcurs a integrarii, cind s-au privatizat anumite intreprinderi, dar esecul lor era garantat, fiindca erau devalizate si cu datorii istorice.Intre timp utilajele erau invechite daca nu distruse, iar investitorii pierdusera 10 ani in care tehnologiile si produsele cerute pe piata s-au schimbat – incit retehnologizarea si adaptarea tehnologica a proceselor productive a devenit imposibila. Cea mai mare parte a privatizarilor de dupa 2000 au esuat, accentuind desertul industrial lasat de prima „extinctie” industriala, aratata.
Citeva „redute” industriale comuniste au fost salvate de investitori straini, ele fiind cunoscute, dar economia si industria nationala au disparut aproape cu totul.
2.Romania a pierdut 4 – 5 milioane de lucratori, cu trei stadii diferite de calificare/studii, prima fiind cea cu studii universitare si calificare superioara in domeniul tehnic, IT, medicina, farmacie, etc.Ea apartine celei de a treia „revolutii industriale”, nu are motive si nu exista acele locuri de munca, care s-o aduca acasa.
A doua categorie apartine celei de a doua „revolutii industriale”, formata din muncitori cu inalta calificare industriala, in constructii, servicii si domenii conexe.
In anumite conditii ea ar putea sa revina dupa 4-5 ani, daca se va realiza un echilibru de sanse si cistig, fata de Vest – adica un salariu/venit mediu lunar minim de 7- 800 de Euro, cu cit ramine acolo, dupa ce scade chiria, intretinerea, utilitatile, etc.
A treia categorie, este cea cu slabe calificari si experianta profesionala, care s-ar intoarce imediat (ori n-ar mai pleca), daca in Romania s-ar declansa un proces de industrializare si dezvoltare agricola, insotita de cresterea serviciilor.Pe cea de a treia categorie, o putem denumi de umplutura si ea ar face cu succes primei „revolutii industriale”, care s-ar produce in prima faza a procesului de reindustrializare a tarii.Adica buna pentru montaj piese si cablaje, pentru montaj de masini si utilaje de mica tehnicitate, deserventi masini si utilaje, constructii industriale si locative, etc.
Exista o categorie de migranti plecata cu familiile, ce si-au cumparat locuinte ori au chirii sustinute prin aportul ambilor soti, cu copiii la scoala in Germania, Franta sau Italia.Probabilitatea de intoarcere a aceastei categorii este minima si nu se poate conta pe ea deocamdata.Se va putea conta pe tineretul absolvent cu inalta calificare, insa peste 4-5 ani si imediat pe absolventii de liceu si scoli profesionale, daca se va declansa IMEDIAT procesul de reindustrializare!
II.)Nu statutul de proprietar impiedica migratia spre centrele de dezvoltare economica ofertante (dar in criza) de salariati pentru noile locuri de munca, ci insuficienta cistigului pentru a suporta chirii de 100 – 150 de Euro lunar la Bucuresti sau Timisoara.Pe 2 stilpi din fata blocului in care locuiesc, se anunta locuri de munca la Timisoara, cu 1700 lei pe luna.Locuind omeneste – fiindca apartamentele (gratuite) de PAL din regimul trecut nu mai exista, iar scazind chiria, utilitatile si drumul la familie de citeva ori pe luna – salariatul ramine sub salariul minim pe economie!Ajutoarele oferite pentru mobilitatea fortei de munca sint poate satisfacatoare, dar limitate ca numar si nesigure ca durata.
Mobilitatea fortei de munca este determinata intotdeauna de venitul la locul de munca in „deplasare”, iar pina acesta nu va atinge minm 3000 lei lunar, mobilitatea ramine blocata.In regimul trecut mobilitatea la santiere era formidabila – personal am lucrat la Tarnita-Cluj, cind eram student, pentru a ma intretine.Sporurile de „mobilitate” de atunci aveau valoarea unui salariu (in plus) fata de cel luat dupa plecarea de pe santier!Dublul salariului minim pe economie de azi, nu poate sustine financiar „mobilitatea” fortei de munca – care uneori nici nu se acorda, la ocupatii slab calificate.
III.)Fara un proiect de tara, care sa asigure reindustrializarea tarii – mobilitatea fortei de munca ramine limitata la distantele la care se poate face naveta, sustinuta eventual de angajator.In rest, intentia ramine laudabila, dar ca una de avarie cu slabe rezultate – de altfel nereprosabila unui guvern de tranzitie, numit dupa accidentul de la Colectiv.
IV.)Daca guvernul era unul „tehnocrat” prin asumarea unui proiect de tara, avind obiectivul reconstructiei economice si industriale nationale – atunci acesta intra in istorie, ca recuperant al fortei de munca alungata de saracie, de lipsa de perspectiva profesionala si sociala, dintr-o tara esuata economic in postcomunism…