Masterplanul Investițiilor în Turism: Proiectele de interes național și cele cu miză locală. Obiectivele: vagi și necuantificate

de Vladimir Ionescu | 9.8.2017 .

Masterplanul Investițiilor în Turism, aprobat vineri de Cabinetul Mihai Tudose, conține 29 de proiecte de importanță locală și trei de interes național, toate urmând să fie realizate cu bani de la bugetul central și de la administrațiile locale, nu cu fonduri europene.

Finanțarea va începe în 2019, în funcție de posibilitățile bugetare.

Hotărârea de guvern nu conține nicio estimare a costurilor, precizând numai procentele în care vor contribui la aceste proiecte bugetul central și cele locale.

Cele trei investiții de importanță națională sunt singurele sunt singurele cu finanțare integrală de la bugetul central și vor fi implementate chiar de către Ministerul Turismului, potrivit HG:

  • Dezvoltarea infrastructurii domeniului schiabil, Munții Făgăraș (200 zile cu zăpadă pe an – Dezvoltare Durabilă în Masivul Făgăraș)
  • Dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre, Sulina (Miniport/port de agrement, orașul Sulina, județul Tulcea)
  • Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement – port turistic, Constanța (Amenajarea portului de agrement Diamant Port, municipiul Constanța, județul Constanța)

Nu se specifică nici valoarea acestor proiecte.

Cum urmează să se aloce celelalte fonduri:

  • pentru investiții realizate în stațiunile de interes național, atestate în condițiile legii, contribuția Ministerul Turismului este de 90%, iar contribuția unității administrativ-teritoriale beneficiare este de 10%
  • pentru investiții realizate în stațiunile de interes local, atestate în condițiile legii, contribuția Ministerul Turismului este de 85%, iar contribuția unității administrativ teritoriale beneficiare este de 15%
  • pentru investiții în domeniul de aplicare al prezentei hotărâri altele decât cele de la lit. a) și b), contribuția Ministerul Turismului este de 70%, iar contribuția unității administrativ-teritoriale beneficiară este de 30%

Administrațiile teritoriale sunt atenționate că neprezentarea documentației tehnico-economice până la data de 31 decembrie 2018 va atrage eliminarea propunerii de proiect din Anexă.

Lista propunerilor de proiecte ce vor beneficia de finanțare, cu mențiunea că HG precizează actualizarea anuală a acestei Anexe:

Lista cuprinzând proiectele de investiţii în turism, cu contracte de finanțare aflate în derulare

Lista cu proiectele de turism de importanță locală

Exemple de Investiții ce pot fi finanțate:

  • amenajare/reabilitare/realizare parc balnear
  • reabilitare bază kinetoterapie, construcție/reabilitare instalație de punere în valoare a mofetelor
  • construcție/reabilitare aquaparc/parc acvatic
  • amenajare/reabilitare domeniu schiabil (pârtie de schi, pârtie de schi fond, instalație de transport pe cablu, instalație de iluminat nocturn, instalație de zăpadă artificială, utilaj de bătut zăpada, clădire administrativă, parcare și utilități aferente proiectului, pârtie/pistă săniuș, infrastructură pentru alte activități recreaționale, bandă transport, trambulină, amenajare/reabilitare patinoar)
  •  parcuri tematice de iarn
  • realizare/amenajare centru/zonă de agrement, amenajare în scop turistic a lacurilor pentru agrement
  • construire/ amenajare/ reabilitare patinoar
  • construcție/amenajare/reabilitare zonă de picnic/ campare, camping, sat de vacanță
  • construcție/ amenajare/ reabilitare post de prim ajutor / foișor salvamar, construcție/ amenajare/ reabilitare port de agrement/ marină turistică/ miniport turistic, construcție/ reconstruire/ amenajare/ reabilitare cheu de acostare/ ponton acostare, zonă de campare și pentru pescuit în Delta Dunări
  • proiecte de agrement cu specific nautic, respectiv: construcție/ amenajare/ reabilitare port de agrement/ marină turistică/ miniport turistic
  • realizare/ amenajare centru/ zonă de agrement, amenajare în scop turistic a lacurilor/ plajelor de agrement etc

Masterplanul, elaborat în timp record – o lună de zile, cu tot cu studiul pe care s-a bazat

Nota de fundamentare explică modul în care au fost identificate direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea investițiilor în turism și apoi a fost elaborat Masterplanul, în timp record:

“În luna iulie 2017, la solicitarea Ministerului Turismului, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Turism a elaborat un studiu de cercetare privind dezvoltarea investițiilor publice în infrastructura specifică din România pentru perioada 2007-2016 și direcțiile principale de dezvoltare a acestora, în baza căruia s-au fundamentat direcțiile de acțiune în vederea dezvoltării investițiilor în turism. Acest document a recomandat un set de obiective specifice, a căror realizare va avea ca efect ridicarea nivelul calitativ și cantitativ al serviciilor turistice.”

Acțiunile majore vizate prin Masterplanul pentru Investiții

  • dezvoltarea turismului de sănătate
  • dezvoltarea domeniului schiabil
  • dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement
  • dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării și a stațiunilor de pe litoralul Mării Negre
  • dezvoltarea infrastructurii turistice de-a lungul Dunării
  • dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă.

Obiectivele Masterplanului – foarte vagi, necuantificate

Nota de fundamentare conține o înșiruire de truisme, dar nicio dată referitoare la eventuale ținte fixate:

  • Dacă în prezent ponderea turismului în produsul intern brut este redusă atât la nivel național cât și la nivel regional (cca 2-3%), pe termen mediu aceasta se poate dubla cu ușurință, chiar și fără extinderea structurii de primire turistică.
  • Beneficiile economice ale industriei turistice sunt multiple.
  • Industria turistică generează un număr semnificativ de locuri de muncă, iar investițiile în acest domeniu au o durată de amortizare relativ scurtă.
  • Sectorul transporturilor și sectorul imobiliar sunt alte două ramuri importante ce au de câștigat prin dezvoltarea turismului.

Obiectivele enumerate în HG:

  • dezvoltarea comunităților locale din zonele cu potențial turistic ridicat, prin creșterea investițiilor publice în infrastructura turistică
  • dezvoltarea competitivă a turismului prin identificarea, evaluarea, prioritizarea pe forme de turism și o direcționare eficientă a investițiilor publice
  • dezvoltarea unei rețele de destinații turistice competitive pe plan internațional
  • valorificarea durabilă a specificului local și a elementelor de identitate națională prin turism
  • identificarea unei abordări integrate a politicii turistice la nivelul regiunilor, prin dezvoltarea durabilă a turismului.

(Masterplanul Investițiilor în Turism poate fi citit AICI)

Publicat la data de 9.8.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme: O decizie justă: nu plata defalcată ar fi...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză om cu om: Membrii guvernului care a decis split TVA își protejează firmele proprii de split TVA

În democrație, puterea exemplului este o modalitate des utilizată de oficiali ai statului pentru a demonstra justețea deciziilor asumate. Nu vezi prea des să...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Polarizarea drastică a economiei românești. Cifrele ignorate de măsurile oricărui guvern

Concentrarea activităţii economice în tot mai puţine companii mari, repartizarea teritorială a acestora şi problemele de capitalizare a majorităţii copleșitoare a firmelor românești sunt...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română