Președinții rus și francez, Vladimir Putin și Emmanuel Macron și cancelarul german Angele Merkel au discutat duminică, prin telefon, despre situația din Siria, de unde vin relatări despre încălcarea armistițiului cerut sâmbătă de Consiliul de Securitate al ONU.
Cei trei lideri au subliniat importanța încetării focului impuse de ONU pentru 30 de zile, după ce mai mult de 500 de civili au fost ucişi în bombardamentele intense ale forțelor guvernamentale siriene din ultima saptămână, asupra enclavei rebele Ghouta de Est, potrivit Reuters.
Mai mult de o sută de copii şi-au pierdut viaţa în aceste zile până când diplomații de la ONU au reuşit, cu mari dificultăți, să ajungă la un acord. Îndoielile că armistiţiul va funcţiona nu au lipsit deloc. Observatorii spun că raidurile au continuat şi după decizia luată la New York de marile puteri.
Cei trei lideri au discutat despre situaţia din Siria, mai ales „în Ghouta de Est, şi despre problema accesului umanitar în această regiune şi în alte regiuni siriene”, menţionează comunicatul Kremlinului, citat de AFP și Agerpres.
Liderii rus, francez şi german „au convenit să intensifice schimbul de informaţii pe canale diferite cu privire la situaţia din Siria”, potrivit sursei citate.
Preşedintele Putin şi-a informat interlocutorii despre „măsurile practice luate de partea rusă în vederea evacuării civililor, transportului de ajutoare umanitare şi acordării de asistenţă medicală populaţiei civile afectate” de conflictul armat.
Totuși, Kremlinul insistă că „o atenţie deosebită a fost arătată faptului că armistiţiul nu se aplică operaţiunilor împotriva grupărilor teroriste”, ceea ce se putea interpreta ca o portiță care permite încălcarea rezoluției.
De altfel, rezoluția Consiliului de Securitate al ONU a fost adoptată și a fost completată sâmbătă, după negocieri dificile cu partea rusă, aliată al regimului de guvernământ al lui Bashar al Assad, potrivit Reuters.
Rusia nu a dorit inițial ca să se precizeze când va începe armistițiul, astfel încât o propunere de încetare a focului la 72 de ore de la adoptare a fost înlocuită, sâmbătă, cu cererea ca toate părțile să „acționeze imediat pentru a asigura implementarea completă și cuprinzătoare” a rezoluției.
„Este necesar ca aceste cereri ale Consiliului de Securitate să fie susținute de acorduri concrete pe teren. Ar fi o naivitate să credem că probleme atât de dificile pot fi rezolvate peste noapte”, a spus Vasili Nebenzia, ambasadorul Rusiei la ONU.
„Suntem de acord (cu Rusia) că ar putea dura câteva ore înainte ca toate (prevederile rezoluției) să poată fi implementate pe deplin… doar că trebuie să menținem presiunea, punerea în aplicare este esențială acum”, a declarat ministrul suedez de externe Margot Wallström pentru Reuters.
Draftul rezoluției a fost elaborat de diplomații din Suedia și Kuweit.
„În timp ce (rușii) au tergiversat negocierile, bombele din avioane de luptă ale lui Assad continuau să cadă. În cele trei zile, cât ne-a trebuit să adoptăm această rezoluție, câte mame și-au pierdut copiii la bombardamente și bombardări?”, se întreba Nikki Haley, ambasadorul SUA la Națiunile Unite.
Rezoluţia ONU cere tuturor părţilor să înceteze imediat ostilităţile pentru cel puţin 30 de zile consecutive, pentru ca ajutoarele umanitare să ajungă la oameni, iar bolnavii şi răniţii să poată fi evacuaţi către spitale.
Campania devastatoare din Ghouta de Est a fost lansată de trupele guvernamentale duminica trecută, pentru a recuceri acest teritoriul aflat la porţile Damascului. Comunitatea internaţională a privit neputincioasă. O presiune reală a venit tardiv, după ce sute de oameni au fost omorâţi.
„De ce a permis Consiliul asta? Nu există niciun motiv întemeiat pentru care nu am fi putut face asta de miercuri, joi sau vineri. Poate nu ştim chipurile celor despre care vorbim sau numele. Dar ei ne ştiu pe noi. Iar noi i-am dezamăgit săptămâna aceasta. Cred că asta ne uneşte”, a mai spus Nikki Haley, ambasadoarea SUA la ONU.
