joi

28 martie, 2024

30 martie, 2015

iohannis suaRomânia a fost vizitată în ultima lună de o serie de delegaţii americane, perioadă peste care s-a suprapus și vestea că SUA vor avea curând un ambasador la Bucureşti, Hans Klemm , nominalizarea făcută de Casa Albă.

După vizita şefului FBI, de la începutul lunii martie, au urmat delegaţii ale Congresului american:

  • una a Camerei Reprezentanţilor, condusă de Mac Thornberry, preşedintele Comitetului pentru Forţe Armate
  • o alta a Senatului, condusă de senatorul James Inhofe (republican, Oklahoma), preşedintele Comitetului pentru Mediu şi servicii Publice din Senatul SUA
  • şi a treia, a congresman-ului Michael Turner şi a colegei sale Loretta Sanchez, co-preşedinţii grupului de prietenie cu România din Congres.

Simultan, la Bucureşti a venit şi Frank Rose, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentului.


Nu în ultimul rând, întâlniri cu autorităţile române, de la preşedinte şi premier, la ministrul de Externe şi alţi membri ai executivului, a avut şi preşedintele Consiliului Americano-Român, Eric Stewart, reprezentantul unul ONG format din mai multe companii importante americane, interesate a face afaceri în România.

În plus, săptămâna trecută s-a afla la Bucureşti şi numărul 2 din Ambasada SUA în perioada 2005-2008, fostul însărcinat cu afaceri Mark Taplin.

Aglomerarea de oficiali americani la Bucureşti poate fi privită prin faptul că în acest an se împlinesc 135 de relaţii diplomatice bilaterale, însă – cel mai important – prin importanţa strategică pe care o are ţara noastră în regiune, în contextul crizei din Ucraina şi a celor din Orientul Mijlociu şi a faptului că cele două ţări au un parteneriat strategic.

Comunicatele de presă emise de autorităţile române, fie ele Guvern, Minister de Externe sau Preşedinţie, au arătat faptul că dialogul dintre oficialii români şi cei americani s-au concentrat asupra componentei politico-militare a parteneriatului strategic şi  a prezenţei militare americane în România – pentru întărirea flancului estic al NATO şi prin operaţionalizarea, în acest an, a scutului antirachetă de la Deveselu.

Trei foști miniștri de Externe, despre mizele deselor întâlniri: România – pivotul regiunii


Dincolo de comunicatele de presă, de discursurile oficiale, semnificaţiile acestor vizite sunt de natură să indice faptul că, poate pentru prima dată, românia este de o importanţă vitală pentru SUA, ca aliat într-o regiune care se confruntă cu riscuri de securitate atât din est, cât şi din sud, având în vedere situaţia din Orientul Mijlociu.

Trei foşti miniştri de externe  – Teodor Baconschi, Mircea Geoană şi Cristian Diaconescu – au explicat, pentru cursdeguvernare.ro, în ce cheie trebuie citit desantul american la Bucureşti.

Teodor-Baconschi„Dinamica nouă a relaţiilor dintre România şi SUA, numirea unui nou ambasador, delegaţiile americane sunt semne că SUA au recepţionat anxietatea flancului estic faţă de evoluţiile din Ucraina, întrucât au fost mesaje convergente, de la Varşovia, din ţările baltice şi de la Bucureşti”, spune Teodor Baconschi.

Fostul şef al diplomaţiei române explică această aglomerare de delegaţii ale congresmen-ilor americani prin fapul că este „un prim răspuns care priveşte voinţa politică de securizare a flancului estic”.

„Este interesul oamenilor politici de a lua pulsul regiunii. Există o ceaţă strategică şi mult zgonot propagandistic în viaţa politică internă americană, aşa că congresmen-ii vor să observe personal dacă aceste societăţi sunt traversate de teama faţă de posibilele acţiuni ale Rusiei. Acerste vizite pot fi şi o expresie a disputelor din Congres”, crede Teodor Baconschi.

cristian-diaconescu--La rândul său, Cristian Diaconescu remarcă faptul că membrii congresului care vizitează România au legătură cu decizia politică privind scutul antirachetă, care urmează să devină operaţional în ţara noastră.

În contextul în care Federaţia Rusă este tot mai contondentă în declaraţii, în care face ameninţări la adresa statelor care participă la sistemul balistic al NATO, „semnalul dat prin prezenţa la Bucureşti este cât se poate de clar şi de util”.

„M-aş bucura ca şi alţi reprezentanţi ai ţărilor NATO să fie la fel de prezenţi şi expliciţi, pentru că este un proiect al Alianţei, care apără întreaga Europă. Demersurile SUA trebuie susţinute şi de ceilalţi aliaţi”, crede fostul ministru.

Vizitele delegaţiilor americane la Bucureşti, prezenţa reprezentanţilor Departamentului de Stat şi nu numai „demonstrează încă o dată demersurile de protecţie a statului român şi a zonei de est a NATO”, a mai spus Cristian Diaconescu.

geoanaMircea Geoană atrage atenţia asupra faptului că România este „un stat pivot, unul dintre cele mai interesante avanposturi ale Occidentului” în regiune. Fostul ministru de externe şi ambasador la Washington subliniază contextul în care România este importantă pentru stabilitatea spaţiului euro-atlantic: criza din Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu extins sau evoluţiile din nordul Africii.

Vizitele la Bucureşti ale reprezentanţilor SUA, succesiunea acestora sunt fără precedent şi au scopul de a cunoaşte, „prin lentila României, evoluţiile din spaţiul ex-sovietic şi cele din Orientul Apropiat”.

Diplomatul nu crede că există, în privinţa crizei din est, asupra politicii SUA în regiune, viziuni diferite în politica internă americană, între republicani şi democraţi. Ambele tabere au subliniat nevoia unui „răspuns robust” la comportamentul Moscovei, spune Mircea Geoană.

Iar această coeziune de opinii între cele două mari tabere politice americane este ilustrată şi prin faptul că s-a ajuns la un consens asupra ambasadorului american la Bucureşti. Mircea Geoană anticipează proceduri de audiere accelerate şi venirea la post a reprezentantului diplomatic american cât mai curând posibil.

„Este o adâncire fără precedent a colaborării strategice şi militare, în zona serviciilor, a dimensiunii hard a parteneriatului strategic. Anticipez o dezvoltare spectaculoasă în domeniul investiţiilor, al tehnicii militare, al transferului de tehnologie”, a mai spus Mircea Geoană.

O relaţie economică româno-americană cu mare potenţial de dezvoltare

Dincolo de componenta politico-militară şi strategică a parteneriatului strategic, se vorbeşte tot mai mult despre accentuarea componentei economice, aşa cum arată şi Mircea Geoană.

SUA sunt pe locul 11-12 în topul investitorilor în România, iar balanţa comercială este în favoarea ţării noastre în raporturile cu SUA.

„În măsura în care TTIP (acordul de investiţii şi comerţ transatlantic) se va concretiza, anticipez o reluare a exporturilor româneşti pe piaţa americană. Estimările unui institut german sunt că, pentru România, TTIP ar putea aduce o creştere de peste patru procente a PIB”, a mai spus fostul ambasador român la Washington.

dean thompsonCel mai înalt reprezentant diplomatic american la Bucureşti, Dean Thompson (foto), însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, a arătat luni într-un discurs că „România trebuie să îşi îmbunătăşească climatul de afaceri şi investiţional”.

„Companiile americane caută, asemenea tuturor companiilor, o piaţă stabilă, transparentă şi predictibilă, cu costuri şi beneficii clare şi predictibile”, a spus Dean Thompson.

Având în vedere faptul că statul român este acţionat în multe companii strategice, chestiunile de guvernanţă corporatistă sunt de maximă importanţă pentru relaţia economică şi comercială dintre România şi SUA, a mai afirmat diplomatul american.

Dean Thompson a făcut o pledoarie pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste în România. „Primul pas către o bună guvernanță corporativă este să ai oamenii potriviți — competenți, cu experiență și profesioniști — în consiliul director. Guvernul român trebuie să se asigure că entitățile controlate de stat sunt conduse de manageri privați profesioniști selectați printr-un proces transparent și competitiv, fără influențe politice”, a afirmat însărcinatul cu afaceri al SUA.

„Capacitatea de a lua decizii potrivite, ca parte guvernării corporative, are şi alte avantaje, deși deseori necunoscute — consolidează o companie împotriva amenințării corupției și ajută economia unei țări să crească”, a mai spus Dean Thompson.

Preşedintele Klaus Iohannis, la rândul său, a prezentat argumentele în favoarea României, ca destinaţie pentru investiţii.

„Stabilitatea politică și macroeconomică a României, pe fundalul tulburărilor din vecinătatea sa, constituie argumente puternice pentru a deveni un „hub” al investiţiilor americane în regiune. Dincolo de dimensiunea deloc de neglijat a pieţei româneşti, economia românească are de oferit multe oportunități de afaceri; domenii precum energia, infrastructura strategică, IT-ul ar trebui să fie prezente pe o listă scurtă de arii prioritare”, a spus şeful statului.

Investițiile americane reprezintă nu doar o sursă de finanţare, ci şi un instrument de modernizare economică, prin transferul tehnologic şi dezvoltarea resurselor umane, a mai spus preşedintele Iohannis. Acesta a recunoscut că „am făcut multe, dar nu am făcut încă suficient”.

„Mai multă predictibilitate şi mai multă transparenţă a actului guvernamental şi a procesului legislativ sunt condiții esenţiale pentru atragerea de noi investiţii sau extinderea celor existente. Susțin, așadar, continuarea implementării Planului de Acţiune vizând guvernanţa economică. Acesta poate contribui la crearea unui context atractiv pe termen lung pentru investitorii străini.

Este importantă stabilitatea, transparenţa legislativă, angajarea în dialog a comunităţii de afaceri şi a tuturor actorilor implicaţi, iar atunci când sunt necesare schimbări ale cadrului legislativ şi de reglementare, acest lucru să devină un gest natural al actului de guvernare”, a mai spus preşedintele României.

Speranţe firave pentru eliminarea vizelor

Problema sensibilă a ridicării vizelor de călătorie de care românii au nevoie pentru a merge în SUA nu a lipsit din dialogul celor două părţi. Semnalele au fost împărţite: pe de o parte, România are în continuare o rată de respingere peste parametrii prevăzuţi de legislaţia americană. Însă ridicarea vizelor este văzută la Bucureşti ca un gest pe care SUA îl pot face pentru cel mai de încredere partener şi aliat în regiune.

Congresmen-ii americani au transmis semnale că este posibil să se facă modificări de legislaţie astfel încât România să devină parte a programului Visa Waiver, însă cel mai probabil, ele nu vor fi în curând.

Într-un interviu pentru RRA (postul naţional de radio), congresmanul republican Mac Thornberry a explicat că în partidul republican nu există consens privind menţinerea programului Visa Waiver şi nici în privinţa modificării criteriilor pentru ca Romania să fie inclusă.

„Există un interes ridicat pentru schimbarea parţială a criteriilor programului Visa Waiver, care să fie în beneficiul României şi Poloniei. (…) Nu pot promite că schimbarea va apărea în viitorul apropiat, din cauza controverselor privind imigraţia, dar există un interes semnificativ într-o schimbare parţială în cazul Visa Waiver care să ajute aliaţi foarte apropiaţi ai Statelor Unite, membri ai Uniunii Europene, să fie incluşi în programul Visa Waiver”, a spus congresmanul republican Mac Thornberry, pentru RRA.

andrei tarneaEste un context nefavorabil unei decizii pe această temă, din punctul de vedere al politicii interne americane, dar unul favorabil pentru România şi Polonia, crede directorul executiv al Aspen Institute, Andrei Ţărnea.

În SUA sunt alegeri în 2016, iar subiectele ce ţin de migraţie sunt extrem de delicate înainte de alegeri, spune, pentru cursdeguvernare.ro, Andrei Ţărnea. Totuşi, de partea noastră  este un alt context, favorabil: situaţia din regiune. Ţări precum România şi Polonia, care simt acut preşul acestei crize, pot primi un răspuns din partea SUA prin includerea în programul Visa Waiver.

Un răspuns dat aliaţilor săi fermi din regiune, iar pe asta se pot baza argumentele noastre şi ale susţinătorilor noştri din Congres. „Situaţia se joacă, nu sunt foarte optimist, dar se joacă. Trăim nişte momente fără precedent. Însă un calendar este foarte dificil”, spune directorul Aspen.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: