Marii perdanți ai noii Legi a salarizării: Cercetătorii pierd mai mult decât au câștigat anul trecut prin eliminarea impozitului de către guvernul tehnocrat

de Mariana Bechir | 11.4.2017 .

Domeniul Cercetare & Dezvoltare, vital pentru creșterea economică, este cel mai afectat de salarizarea unitară în viziunea proiectului anunțat luni seară de liderul PSD.

Cercetătorii nu doar că nu beneficiază de nicio creștere, dar pierd și ceea ce au câștigat în 2016 prin scutirea de impozit pe care le-o acordase guvernul tehnocrat. Și nu pierd puțin: pierd mult peste dublul facilității de anul trecut. 

***

Proiectul legii semnat de Liviu Dragnea și prezentat luni le taie cercetătorilor sume care depășesc ce au câștigat anul trecut prin facilitatea fiscală acordată de Guvernul Dacian Cioloș – eliminarea impozitului pe venit.

Anul trecut, Dacian Cioloș a extins și la angajații din domeniul cercetării aplicative scutirea de impozit existentă deja în cazul IT-iștilor.

Măsura fusese luată pentru a impulsiona domeniul și pentru a opri în țară talentele atât de căutate în toată lumea, mai ales că România nu are bugete care să-i permită alocări importante pentru acest sector. În România se cheltuiește pentru acest domeniu, pe cap de locuitor, o sumă de aproape 20 de ori sub media europeană.

Cum explica Dacian Cioloș scutirea introdusă în 2016:

“În felul acesta, vrem în acelaşi timp, să atragem tineri în acest domeniu al cercetării-dezvoltării, unde România are potenţial, dar şi să reducem pe cât posibil migraţia forţei de muncă calificate a inginerilor, a specialiştilor care, de multe ori, după o experienţă de câţiva ani în astfel de centre de cercetare-dezvoltare tehnologică din România plecau în altă parte pentru că salariile sunt mai mari.

Sigur că această creştere proporţională cu reducerea taxelor, impozitelor nu este o creştere foarte mare, dar este un semn că pentru stat, pentru guvern acest domeniu este important şi vom căuta în continuare şi alte facilităţi pentru a stimula acest sector, pentru că România poate nu doar să ofere forţă de muncă calificată la costuri competive, dar poate să ofere şi materie cenuşie foarte competitivă, bine calificată”, spunea fostul premier.

La mai puțin de un an distanță, prin noua Lege a salarizării anunțată luni de dl. Liviu Dragnea,  cercetătorii din institutele de stat pierd mai mult decât au câștigat prin scutirea de impozit.

Cum a ajunge Cercetarea Cenunșăreasa noii Legi a salarizării

Comparativ cu ierarhizarea din Legea 248 din 2010 (Legea salarizării unitare elaborată și asumată de Guvernul Emil Boc), cercetătorii sunt marii pierzători din proiectul lui Liviu Dragnea, încă un semn că PSD-ALDE consideră periferic domeniul.

(Citiți și: Ad Astra: PSD nu-și respectă programul de guvernare – Cercetarea primește mai puțin, nu cu cei 30% în plus, cum s-a promis în campania electorală)

Angajații din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare sunt retrogradați cu câteva clase bune.

Astfel, potrivit proiectului de acum, un cercetător științific I (cea mai importantă funcție de execuție) din astfel de unități va avea în 2022 un salariu de 7.546 lei, adică un coeficient de 3,02.

Reamintim că salariul minim estimat de PSD pentru 2022 este de 2.500 de lei, conform proiectul salarizării. În programul de guvernare al PSD, însă, salariul minim apare cu o valoarea de 1.750 lei în 2020.

Salarizarea cercetătorilor în varianta coaliției PSD-ALDE, la valoarea din 2022:

Dacă noua lege anunțară de PSD nu le-ar fi modificat coeficitnții actuali (din Legea 248 din 2010), atunci, salariile cercetătorilor ar fi arătat, în anul 2022, ca în tabelul de mai jos.

Cu precizările: în actuala lege cercetătorul științific I avea un coeficient de 5,1, adică ar fi trebuit să câștige acum, în 2017 ( la un salariu minim pe economie de 1.450 de lei)  7.395 lei, iar în 2022, de 14.425 lei (la un salariu minim de 2.500 de lei).

Adică, avem de-a face cu aproape o înjumătățire a salariului de bază al cercetătorului științific I.

Salarizarea cercetătorilor, conform Legii 248:

Săderea preconizată de noua lege depășește cu mult ce au câștigat cercetătorii prin eliminarea impozitului de 16% din salariu operată în 2016.

Lor li se acordă o compensație măruntă pentru această pierdere mare: cei care dețin titlul de doctor primesc o indmenizație lunară de 50% din salariul minim brut (1.450 lei, acum), dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care au primit titlul.

Această nouă măsură este valabilă pentru toți bugetarii.

Premianții

Câștigătorii legii sunt cei din sănătate și demnitarii.

Medicii și asistentele vor primi de la 1 ianuarie 2018 salariile ce le-ar reveni în 2022, pentru că li se vor calcula coeficienții din grilă la valoarea salariului minim din 2022, care nu știm dacă va fi sau nu cel estimat de PSD (2.500 de lei).

De asemenea, tot de la 1 ianuarie 2018, demnitarii (aleșii – parlamentari, primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene- și cei numiți în fruntea unor instituții importante), deoarece coeficienții li se vor aplica la salariul minim în vigoare (1.450 acum, 1.510 lei anul viitor, 1.750 de lei în 2020 etc.)

Restul salariaților din sistemul public vor ajunge în poziția din grilă abia în 2022, după creșteri anuale treptate.

Publicat la data de 11.4.2017 .

6 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    12.4.2017, 10:08 am

    1.Marele perdant al Legii Salarizarii este Romania in ansamblul sau – deoarece schimbarile “sistemice” ca o noua impartire administrativa, o noua salarizare bugetara, distribuirea de resurse intre acumulare si consum, intre diferite sisteme bugetare sau domenii economice, etc. nu se fac dupa “muschii politici” si interese de partid – ci numai si numai in “interes national”.
    Orice schimbare “sistemica” de acest tip se justifica politic si economic, numai daca asigura accelerarea dezvoltarii economice si industriale a tarii, fiind interzise orice fundamentari sau initiative legislative inafara acestui criteriu suprem de alocare a resurselor materiale si financiare nationale.Criteriile de crestere salariala a unei tari (sarace ca resurse) trebuie sa fie selective (nu la gramada) si orientate strict catre zonele si functile bugetare actuale (sau noi) contributoare la dezvoltarea economica si industriala!
    2.Fara un “proiect de reindustrializare”, pentru a carui sustinere si realizare ar fi trebuit elaborata, data din interese si motive diferite de “interesul national” de reindustrializare, risipa de resurse a noii legi a salarizarii reprezinta in forma actuala nu doar un voluntarism politic extrem si degradant al stingii politice, ci o adevarata CRIMA contra POPORULUI ROMAN si a dezvoltarii economice si industriale viitoare a tarii.
    3.Daca noua lege a Salarizarii bugetare nu va fi refacuta dupa cerinta reindustrializarii tarii si ca necesitate absoluta a momentului – pentru a creste/imbunatati functia statul de “furnizor de servicii” de calitate economiei(conform pag. 26, Program de Guvernare) – repartizarea de resurse salariale dupa “muschii politici” va fi una din cele mai distructive decizii politice, economice si sociale dupa 89.
    4.Daca acest nejustificat voluntarism personal asupra viitorului industrial al Romaniei nu va fi blocat de presedintele P.S.Democrat, de Parlament sau Presedentie, el va fi intrecut (prin dezastrul provocat de pulverizarea nejustificata de resurse financiare), numai prin faptul distrugerii P.N.Liberal (in 2007), de catre fostul presedinte Basescu, in urma caruia liberalismul romanesc si dezvoltarea economica-industriala au decedat pentru decenii intregi!

    • Ghita Bizonu'
      16.4.2017, 12:24 pm

      Dle Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica

      in “provincie” nu s-a auzit de maretele stradanii ale CDR in frunce cu PNTcd de a dezindustrializa Romania?! PE la dvoastra in “provincie” (unde o fi “provincia”) fantaiscu Csorbya nu a reusit sa inchida NIMIC ? Nu ati auzit de “privatizarea prin ichidare”? Sau poate nu sunteto plait s aauzit cestii neconvenabile

      • Klopo_Tare
        18.4.2017, 1:01 pm

        Ce vorbesc rumegătoarele? Petre Roman a fost primul care a remarcat un fapt evident – industria ceaușistă era un morman de fiare vechi -tehnologie second hand cumpărată din Occident în anii 80. PCR-FSN-FDSN nu a fost capabil să o reînvigoreze în cei șapte ani 90-96 cât a fost la putere. CDR a lichidat un zombi – mort demult dar nerecunoscut ca atare. Deci bizonii să ia o gură de iarbă și să iasă din meandrele concretului, vorba lui nen-tu Ion Iliesc..

  2. Ghita Bizonu'
    16.4.2017, 12:17 pm

    Insa cat castiga acum un cercetatior stiintific? Auz?

  3. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    17.4.2017, 9:08 am

    D-le Ghita B.,
    Ce legatura are reindustrializarea tarii cu Ciorbea sau anii 90?Eu vorbesc de situatia si masurile economice oportune in raport cu 2017.Sarind la trecutul devenit istorie (a distrugerii industriei si economiei nationale), nu putem motiva incapacitatea de azi a reindustrializarii…

  4. Razvan
    18.4.2017, 8:31 am

    legea 284/2010 a lui Emil Boc nu s-a aplicat niciodata. Un cercetator stiintific in Academia Romana castiga aproximativ 1600 lei net (2250 lei brut).
    Un asistent stiintific, cu studii superioare castiga salariul minim pe economie, asa ca sunt doar povesti cu reducerea salariilor. In momentul de fata, un CSI, dupa grila salariala din 2008 si majorarea salariala de 10% aunge sa castige 6500 lei+spor de vechime, ori in proiectul legii ar urma sa castige 7500 lei + spor de vechime/doctorat si altele.
    Daca se aplica legea 284/2010 ar fi fost bine, dar de 7 ani nu s-a aplicat nimic si salariile sunt extrem de mici in cea mai mare parte a cercetarii, exceptând CS I si pe alocuri CS II.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Sistemul ”TVA definitiv”: Noile norme UE pentru creşterea rezistenţei la fraudă

Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) a dezbătut marți o propunere a Comisiei Europene privind normele pentru „un sistem de TVA definitiv, pentru...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Spaniei, Revoluția Identitară Globală și perspectiva separatismului. Va recunoaște Putin Catalonia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu mai este nicio îndoială, Spania s-a scufundat brusc într-o criză a statalității de o gravitate fără precedent în istoria ei postbelică...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română