Marii perdanți ai noii Legi a salarizării: Cercetătorii pierd mai mult decât au câștigat anul trecut prin eliminarea impozitului de către guvernul tehnocrat

de Mariana Bechir | 11.4.2017 .

Domeniul Cercetare & Dezvoltare, vital pentru creșterea economică, este cel mai afectat de salarizarea unitară în viziunea proiectului anunțat luni seară de liderul PSD.

Cercetătorii nu doar că nu beneficiază de nicio creștere, dar pierd și ceea ce au câștigat în 2016 prin scutirea de impozit pe care le-o acordase guvernul tehnocrat. Și nu pierd puțin: pierd mult peste dublul facilității de anul trecut. 

***

Proiectul legii semnat de Liviu Dragnea și prezentat luni le taie cercetătorilor sume care depășesc ce au câștigat anul trecut prin facilitatea fiscală acordată de Guvernul Dacian Cioloș – eliminarea impozitului pe venit.

Anul trecut, Dacian Cioloș a extins și la angajații din domeniul cercetării aplicative scutirea de impozit existentă deja în cazul IT-iștilor.

Măsura fusese luată pentru a impulsiona domeniul și pentru a opri în țară talentele atât de căutate în toată lumea, mai ales că România nu are bugete care să-i permită alocări importante pentru acest sector. În România se cheltuiește pentru acest domeniu, pe cap de locuitor, o sumă de aproape 20 de ori sub media europeană.

Cum explica Dacian Cioloș scutirea introdusă în 2016:

“În felul acesta, vrem în acelaşi timp, să atragem tineri în acest domeniu al cercetării-dezvoltării, unde România are potenţial, dar şi să reducem pe cât posibil migraţia forţei de muncă calificate a inginerilor, a specialiştilor care, de multe ori, după o experienţă de câţiva ani în astfel de centre de cercetare-dezvoltare tehnologică din România plecau în altă parte pentru că salariile sunt mai mari.

Sigur că această creştere proporţională cu reducerea taxelor, impozitelor nu este o creştere foarte mare, dar este un semn că pentru stat, pentru guvern acest domeniu este important şi vom căuta în continuare şi alte facilităţi pentru a stimula acest sector, pentru că România poate nu doar să ofere forţă de muncă calificată la costuri competive, dar poate să ofere şi materie cenuşie foarte competitivă, bine calificată”, spunea fostul premier.

La mai puțin de un an distanță, prin noua Lege a salarizării anunțată luni de dl. Liviu Dragnea,  cercetătorii din institutele de stat pierd mai mult decât au câștigat prin scutirea de impozit.

Cum a ajunge Cercetarea Cenunșăreasa noii Legi a salarizării

Comparativ cu ierarhizarea din Legea 248 din 2010 (Legea salarizării unitare elaborată și asumată de Guvernul Emil Boc), cercetătorii sunt marii pierzători din proiectul lui Liviu Dragnea, încă un semn că PSD-ALDE consideră periferic domeniul.

(Citiți și: Ad Astra: PSD nu-și respectă programul de guvernare – Cercetarea primește mai puțin, nu cu cei 30% în plus, cum s-a promis în campania electorală)

Angajații din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare sunt retrogradați cu câteva clase bune.

Astfel, potrivit proiectului de acum, un cercetător științific I (cea mai importantă funcție de execuție) din astfel de unități va avea în 2022 un salariu de 7.546 lei, adică un coeficient de 3,02.

Reamintim că salariul minim estimat de PSD pentru 2022 este de 2.500 de lei, conform proiectul salarizării. În programul de guvernare al PSD, însă, salariul minim apare cu o valoarea de 1.750 lei în 2020.

Salarizarea cercetătorilor în varianta coaliției PSD-ALDE, la valoarea din 2022:

Dacă noua lege anunțară de PSD nu le-ar fi modificat coeficitnții actuali (din Legea 248 din 2010), atunci, salariile cercetătorilor ar fi arătat, în anul 2022, ca în tabelul de mai jos.

Cu precizările: în actuala lege cercetătorul științific I avea un coeficient de 5,1, adică ar fi trebuit să câștige acum, în 2017 ( la un salariu minim pe economie de 1.450 de lei)  7.395 lei, iar în 2022, de 14.425 lei (la un salariu minim de 2.500 de lei).

Adică, avem de-a face cu aproape o înjumătățire a salariului de bază al cercetătorului științific I.

Salarizarea cercetătorilor, conform Legii 248:

Săderea preconizată de noua lege depășește cu mult ce au câștigat cercetătorii prin eliminarea impozitului de 16% din salariu operată în 2016.

Lor li se acordă o compensație măruntă pentru această pierdere mare: cei care dețin titlul de doctor primesc o indmenizație lunară de 50% din salariul minim brut (1.450 lei, acum), dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care au primit titlul.

Această nouă măsură este valabilă pentru toți bugetarii.

Premianții

Câștigătorii legii sunt cei din sănătate și demnitarii.

Medicii și asistentele vor primi de la 1 ianuarie 2018 salariile ce le-ar reveni în 2022, pentru că li se vor calcula coeficienții din grilă la valoarea salariului minim din 2022, care nu știm dacă va fi sau nu cel estimat de PSD (2.500 de lei).

De asemenea, tot de la 1 ianuarie 2018, demnitarii (aleșii – parlamentari, primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene- și cei numiți în fruntea unor instituții importante), deoarece coeficienții li se vor aplica la salariul minim în vigoare (1.450 acum, 1.510 lei anul viitor, 1.750 de lei în 2020 etc.)

Restul salariaților din sistemul public vor ajunge în poziția din grilă abia în 2022, după creșteri anuale treptate.

Publicat la data de 11.4.2017 .

6 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    12.4.2017, 10:08 am

    1.Marele perdant al Legii Salarizarii este Romania in ansamblul sau – deoarece schimbarile “sistemice” ca o noua impartire administrativa, o noua salarizare bugetara, distribuirea de resurse intre acumulare si consum, intre diferite sisteme bugetare sau domenii economice, etc. nu se fac dupa “muschii politici” si interese de partid – ci numai si numai in “interes national”.
    Orice schimbare “sistemica” de acest tip se justifica politic si economic, numai daca asigura accelerarea dezvoltarii economice si industriale a tarii, fiind interzise orice fundamentari sau initiative legislative inafara acestui criteriu suprem de alocare a resurselor materiale si financiare nationale.Criteriile de crestere salariala a unei tari (sarace ca resurse) trebuie sa fie selective (nu la gramada) si orientate strict catre zonele si functile bugetare actuale (sau noi) contributoare la dezvoltarea economica si industriala!
    2.Fara un “proiect de reindustrializare”, pentru a carui sustinere si realizare ar fi trebuit elaborata, data din interese si motive diferite de “interesul national” de reindustrializare, risipa de resurse a noii legi a salarizarii reprezinta in forma actuala nu doar un voluntarism politic extrem si degradant al stingii politice, ci o adevarata CRIMA contra POPORULUI ROMAN si a dezvoltarii economice si industriale viitoare a tarii.
    3.Daca noua lege a Salarizarii bugetare nu va fi refacuta dupa cerinta reindustrializarii tarii si ca necesitate absoluta a momentului – pentru a creste/imbunatati functia statul de “furnizor de servicii” de calitate economiei(conform pag. 26, Program de Guvernare) – repartizarea de resurse salariale dupa “muschii politici” va fi una din cele mai distructive decizii politice, economice si sociale dupa 89.
    4.Daca acest nejustificat voluntarism personal asupra viitorului industrial al Romaniei nu va fi blocat de presedintele P.S.Democrat, de Parlament sau Presedentie, el va fi intrecut (prin dezastrul provocat de pulverizarea nejustificata de resurse financiare), numai prin faptul distrugerii P.N.Liberal (in 2007), de catre fostul presedinte Basescu, in urma caruia liberalismul romanesc si dezvoltarea economica-industriala au decedat pentru decenii intregi!

    • Ghita Bizonu'
      16.4.2017, 12:24 pm

      Dle Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica

      in “provincie” nu s-a auzit de maretele stradanii ale CDR in frunce cu PNTcd de a dezindustrializa Romania?! PE la dvoastra in “provincie” (unde o fi “provincia”) fantaiscu Csorbya nu a reusit sa inchida NIMIC ? Nu ati auzit de “privatizarea prin ichidare”? Sau poate nu sunteto plait s aauzit cestii neconvenabile

      • Klopo_Tare
        18.4.2017, 1:01 pm

        Ce vorbesc rumegătoarele? Petre Roman a fost primul care a remarcat un fapt evident – industria ceaușistă era un morman de fiare vechi -tehnologie second hand cumpărată din Occident în anii 80. PCR-FSN-FDSN nu a fost capabil să o reînvigoreze în cei șapte ani 90-96 cât a fost la putere. CDR a lichidat un zombi – mort demult dar nerecunoscut ca atare. Deci bizonii să ia o gură de iarbă și să iasă din meandrele concretului, vorba lui nen-tu Ion Iliesc..

  2. Ghita Bizonu'
    16.4.2017, 12:17 pm

    Insa cat castiga acum un cercetatior stiintific? Auz?

  3. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    17.4.2017, 9:08 am

    D-le Ghita B.,
    Ce legatura are reindustrializarea tarii cu Ciorbea sau anii 90?Eu vorbesc de situatia si masurile economice oportune in raport cu 2017.Sarind la trecutul devenit istorie (a distrugerii industriei si economiei nationale), nu putem motiva incapacitatea de azi a reindustrializarii…

  4. Razvan
    18.4.2017, 8:31 am

    legea 284/2010 a lui Emil Boc nu s-a aplicat niciodata. Un cercetator stiintific in Academia Romana castiga aproximativ 1600 lei net (2250 lei brut).
    Un asistent stiintific, cu studii superioare castiga salariul minim pe economie, asa ca sunt doar povesti cu reducerea salariilor. In momentul de fata, un CSI, dupa grila salariala din 2008 si majorarea salariala de 10% aunge sa castige 6500 lei+spor de vechime, ori in proiectul legii ar urma sa castige 7500 lei + spor de vechime/doctorat si altele.
    Daca se aplica legea 284/2010 ar fi fost bine, dar de 7 ani nu s-a aplicat nimic si salariile sunt extrem de mici in cea mai mare parte a cercetarii, exceptând CS I si pe alocuri CS II.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România – cea mai mică rată de recuperare a creditelor de la firmele în insolvență. Lacunele legii devin obstacole ale creditării

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”. Totodată, exporturile de bunuri și servicii...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Comisia Europeană – set de soluții pentru evaziunea TVA. Nicio recomandare nu se refera la Split TVA. În Polonia s-a introdus opțional

Chiar în perioada în care guvernul pregătește mecanismul Split TVA, Comisia Europeană a elaborat un studiu cu recomandări concrete prin care Statul Român poate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română