Evenimentul

Summitul 3SI: Primele inițiative aprobate la București: Rețea a Camerelor de Comerț și Fond de Investiții

În prima zi a summit-ului Inițiativei celor Trei Mări (3SI) organizat la București, oficialii platformei Iniţiativa celor Trei Mări au semnat, lunni, în cadrul Forumului… Mai mult

17.09.2018

La obiect

Schimburile comerciale cu exteriorul au avut ca efect scăderea PIB cu 1,6%

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4% brut şi 4,2% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

17.09.2018

Analiză

România – ţara care a beneficiat cel mai mult de apartenenţa la UE. Atenţie, însă, la experienţa altora !

România este statul membru UE care a beneficiat cel mai mult de apartenenţa la Uniune, cu o creştere a nivelului de trai exprimat în PIB/locuitor… Mai mult

17.09.2018

La obiect

Competiție fiscală acerbă pentru stimularea R&D – România se joacă

Competiția fiscală la nivel global pentru atragerea unei activități economice s-a intensificat, mai ales în zona stimulentelor acordate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, arată studiul EY… Mai mult

17.09.2018

Manual: Cum gestionezi slab cea mai bună creștere economică din UE. Execuția bugetară la 6 luni

de Marin Pana 26.7.2017

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele semestrului I din 2017 un deficit de circa 6,3 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,77% din PIB estimat pentru anul în curs.

Rezultatul este semnificativ mai slab decât cel de anul trecut (-3,85 miliarde lei sau -0,51% din PIB). La rândul lui unul deloc strălucit după ce excedentul consemnat în prima jumătate a lui 2015 ( +4,2 miliarde lei sau +0,59%, ce vremuri !) fusese deja inversat ca urmare a combinaţiei toxice între scăderea fiscalităţii şi creşterea beneficiilor sociale.

Or, atenţie mare, anul trecut s-a terminat (zice Eurostat) cu deficit ESA (potrivit normelor europene de contabilitate) de 3% din PIB, după ce trecusem la mijlocul anului de reperul de -0,5% din PIB pe execuţia cash. Date fiind şi cheltuielile suplimentare angajate faţă de anul trecut e greu de crezut că vom mai reuşi să recuperăm în partea a doua a anului rezultatul mai slab din prima parte.

Cheltuielile ţinute ceva mai în scurt de fostul guvern tehnocrat ( obligat să aplice unele prevederi lăsate moştenire de cel politic de dinaintea lui) au prins iar viteză. Micul avans pe partea de venituri, apărut după masiva scădere înregistrată între semestrul 1 din 2015 şi semestrul 1 din 2016 ( -1,3% din PIB într-o jumătate de an) a venit dintr-un artificiu de fiscalitate.

Dacă se face raportarea sumelor rămase la buget ca impozit la creşterile salariale, rezultă la la fiecare 1,75 lei daţi în plus se întorc la buget imediat 0,75 lei sub formă de taxe şi impozite ( după aia ar fi trebuit să mai vină şi din accize, TVA etc.). Adică 43% „cash-back” la majorări salariale, de unde şi cele 0,3% din PIB pe segmentul de contribuţii de asigurări, ce au condus la majorarea ponderii încasărilor în PIB pe primul semestru cu 0,2% din PIB.

Execuția bugetară la 6 luni confirmă nesustenabilitatea diminuării semnificative a fiscalității, simultan cu stimularea consumului. Veniturile curente s-au majorat cu doar 4,5% iar veniturile fiscale s-au dus până la un alarmant -1,1%. Cu -4,3% la TVA, -7,6% la accize şi -6,3% la impozitul pe profit stai şi te întrebi cum e posibil aşa ceva într-o economie ce a crescut, potrivit datelor oficiale cu 5,7% brut în termeni reali pe primul trimestru al anului.

Cheltuielile şi redistribuirea lor

Pe capitole de cheltuieli, se evidenţiază net ieșirea clară din anvelopa salarială de 7% din PIB recomandată de instituțiile internaționale și asumată anterior de țara noastră.

Fenomenul nu poate decât să se accentueze până la finalul acestui ciclu electoral şi condus la cea mai mare creştere de cheltuieli bugetare ( +19,5% în termeni nominali şi patru zecimi de procent din PIB) – vezi tabelul.

De remarcat că pofta vine mâncând, respectiv avansul în puncte procentuale raportat la PIB al cheltuielilor salariale s-a dublat deja în prima jumătate a lui 2017 faţă de prima jumătate a lui 2016, când deja ieşise binişor din mai sus amintita anvelopă salarială. Iar asta încă înainte de a se aplica majorările salariale deja antamate pentru anul viitor. Când e greu de înţeles cum se va putea ”scoate la vopsea” deficitul bugetar.

Deja consacrat drept clişeul zilei în materie de gestiune bugetară, trebuie reamintit că banii necesari acoperirii (deocamdată la zi) promisiunilor electorale şi post-electorale de creşteri salariale în sectorul bugetar au venit pe seama reducerii cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a celor de capital. În context, rămâne un mister pe unde vor putea fi înghesuiţi la cheltuieli cei 2% din PIB pentru apărare asumaţi de preşedintele ţării.

Cât despre asistenţa socială, se observă o creștere de circa trei patru miliarde de lei în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Se pare că unii dintre decidenţi nu au mers la cursul de economie – unde se spune că doar resursele sunt limitate, nu şi nevoile oamenilor (altminteri de înţeles) – sau l-au combinat cu zicala „cine împarte, parte îşi face”.

Aşa că, spre deosebire de salariile bugetarilor, a ieşit de două ori la rând (şi în anul electoral şi după) o creştere modică a asistenţei sociale de 0,1% pe an prin raportare la PIB. Aşa, cât să fie mulţumiţi suficient cei care au dat votul din motive pecuniare personale, mai puţin preocupaţi de societatea românească, evoluţia economiei în viitor şi altele asemenea.

Altfel spus, prin execuția bugetară curentă, s-a pus accentul tot mai clar în forţarea consumului pe termen scurt în defavoarea dezvoltării ţării pe termen mediu și lung. Pentru reflecţie, vă lăsăm să comparaţi două perioade. Cea de patru ani în care ne alegem decidenţii şi cea de 5 ani care reprezintă standardul de referinţă pe termen mediu. Dacă interesele pe termen scurt se contrazic cu cele pe termen mediu şi lung ce facem ?

Situaţia la pauza meciului bugetar

Pentru a vedea care este situaţia înaintea rectificării bugetare tradiţionale, după cum tot tradiţional bugetul intră în mari deficite exact pe ultimele două luni ale anului (indiferent că avem guvern de tehnocraţi sau govern politic), vă prezentăm situaţia la ”pauza meciului bugetar.”

Obiectivele încă nu par a fi de neatins, dar depind în mod esenţial de o creştere masivă a colectărilor pe semestrul 2 faţă de semestrul 1 (ar trebui o creştere de cam 17%, ceea ce pare imposibil) şi/sau de o reducere concomitentă (a se citi, în context, rectificare negativă) a cheltuielilor. Şi dacă pensii şi salarii vor trebui date, ghici de unde se va mai tăia ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.7.2017

Un raspuns

  1. elablue
    26.7.2017, 10:26 pm

    Din comunicatul guvernului “Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt în sumă de 5,6 miliarde lei, din care 5,1 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii.”
    Metodologia din 2016 nu a inclus in venituri subventiile de la agricultura.
    Deci 117,227 mld (venituri totale) – 5,1 mld (subventii agricultura) = 112,127 mld venituri totale calculate cu metodologia din 2016.
    Comparam mere cu mere, adica 108,39 (2016) cu 112,127 (2017) si vedem ca cresterea e de 3,5% si nu 8,2% cum ne prezinta guvernul, comparand mere cu pere.

Lăsați un comentariu


Stiri

Senatul a modificat Legea offshore: Cum?

Razvan Diaconu

Senatul a modificat luni Legea offshore, care stabileşte modul de exploatare a gazelor din Marea Neagră. Unul dintre amendamente prevede că pe durata acordurilor petroliere… Mai mult

Stiri

Carmen Dan: Urmărirea penală a șefilor Jandarmeriei, încercare de intimidare. Augustin Lazăr: Ancheta este imparțială

Mariana Bechir

Ministrul de Interne, Carmen Dan, l-a acuzat luni pe procurorul general, Augustin Lazăr, că ar încerca să intimideze Jandarmeria Română prin urmărirea penală a șefilor… Mai mult

Stiri

Management politic 100% la 100 de companii de stat – Parlamentul reia discuțiile pe legea care desființează guvernanța corporativă

Razvan Diaconu

Un nou proiect legislativ care prevede excluderea unor companii de stat de la cerințele legislației privind guvernanța corporativă este discutat în prezent în comisiile din… Mai mult

Stiri

Comisie de comisie de comisie: Liviu Dragnea a constituit grupul PSD care monitorizează îndeplinirea programului de guvernare

Razvan Diaconu

Conducerea PSD a decis înfiinţarea în partid a unui grup de urmărire a îndeplinirii programului de guvernare. Grupul este format din persoane care l-au sprijinit… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a dat Polonia în judecată pentru legislația privind Curțea Supremă de Justiție

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a anunţat luni că a sesizat Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) în cazul legii adoptate de Polonia pentru reducerea vârstei de pensionare a… Mai mult

Stiri

Legea offshore: Comisia comună a Senatului respinge cererea de reexaminare a preşedintelui, dar adoptă amendamente

Razvan Diaconu

Cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis pentru Legea offshore a fost respinsă luni de Comisia comună economică şi pentru energie a Senatului, dar proiectul… Mai mult

Stiri

Republica Moldova / Curtea Constituţională suspendă, a patra oară, atribuţiile preşedintelui Dodon

Iulian Soare

Curtea Constituţională a Republicii Moldova i-a suspendat din nou atribuţiile preşedintelui Igor Dodon în contextul refuzului său de a numi noi miniştri din Guvernul Filip,… Mai mult