Manual: Cum gestionezi slab cea mai bună creștere economică din UE. Execuția bugetară la 6 luni

de Marin Pana | 26.7.2017 .

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele semestrului I din 2017 un deficit de circa 6,3 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,77% din PIB estimat pentru anul în curs.

Rezultatul este semnificativ mai slab decât cel de anul trecut (-3,85 miliarde lei sau -0,51% din PIB). La rândul lui unul deloc strălucit după ce excedentul consemnat în prima jumătate a lui 2015 ( +4,2 miliarde lei sau +0,59%, ce vremuri !) fusese deja inversat ca urmare a combinaţiei toxice între scăderea fiscalităţii şi creşterea beneficiilor sociale.

Or, atenţie mare, anul trecut s-a terminat (zice Eurostat) cu deficit ESA (potrivit normelor europene de contabilitate) de 3% din PIB, după ce trecusem la mijlocul anului de reperul de -0,5% din PIB pe execuţia cash. Date fiind şi cheltuielile suplimentare angajate faţă de anul trecut e greu de crezut că vom mai reuşi să recuperăm în partea a doua a anului rezultatul mai slab din prima parte.

Cheltuielile ţinute ceva mai în scurt de fostul guvern tehnocrat ( obligat să aplice unele prevederi lăsate moştenire de cel politic de dinaintea lui) au prins iar viteză. Micul avans pe partea de venituri, apărut după masiva scădere înregistrată între semestrul 1 din 2015 şi semestrul 1 din 2016 ( -1,3% din PIB într-o jumătate de an) a venit dintr-un artificiu de fiscalitate.

Dacă se face raportarea sumelor rămase la buget ca impozit la creşterile salariale, rezultă la la fiecare 1,75 lei daţi în plus se întorc la buget imediat 0,75 lei sub formă de taxe şi impozite ( după aia ar fi trebuit să mai vină şi din accize, TVA etc.). Adică 43% „cash-back” la majorări salariale, de unde şi cele 0,3% din PIB pe segmentul de contribuţii de asigurări, ce au condus la majorarea ponderii încasărilor în PIB pe primul semestru cu 0,2% din PIB.

Execuția bugetară la 6 luni confirmă nesustenabilitatea diminuării semnificative a fiscalității, simultan cu stimularea consumului. Veniturile curente s-au majorat cu doar 4,5% iar veniturile fiscale s-au dus până la un alarmant -1,1%. Cu -4,3% la TVA, -7,6% la accize şi -6,3% la impozitul pe profit stai şi te întrebi cum e posibil aşa ceva într-o economie ce a crescut, potrivit datelor oficiale cu 5,7% brut în termeni reali pe primul trimestru al anului.

Cheltuielile şi redistribuirea lor

Pe capitole de cheltuieli, se evidenţiază net ieșirea clară din anvelopa salarială de 7% din PIB recomandată de instituțiile internaționale și asumată anterior de țara noastră.

Fenomenul nu poate decât să se accentueze până la finalul acestui ciclu electoral şi condus la cea mai mare creştere de cheltuieli bugetare ( +19,5% în termeni nominali şi patru zecimi de procent din PIB) – vezi tabelul.

De remarcat că pofta vine mâncând, respectiv avansul în puncte procentuale raportat la PIB al cheltuielilor salariale s-a dublat deja în prima jumătate a lui 2017 faţă de prima jumătate a lui 2016, când deja ieşise binişor din mai sus amintita anvelopă salarială. Iar asta încă înainte de a se aplica majorările salariale deja antamate pentru anul viitor. Când e greu de înţeles cum se va putea ”scoate la vopsea” deficitul bugetar.

Deja consacrat drept clişeul zilei în materie de gestiune bugetară, trebuie reamintit că banii necesari acoperirii (deocamdată la zi) promisiunilor electorale şi post-electorale de creşteri salariale în sectorul bugetar au venit pe seama reducerii cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a celor de capital. În context, rămâne un mister pe unde vor putea fi înghesuiţi la cheltuieli cei 2% din PIB pentru apărare asumaţi de preşedintele ţării.

Cât despre asistenţa socială, se observă o creștere de circa trei patru miliarde de lei în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Se pare că unii dintre decidenţi nu au mers la cursul de economie – unde se spune că doar resursele sunt limitate, nu şi nevoile oamenilor (altminteri de înţeles) – sau l-au combinat cu zicala „cine împarte, parte îşi face”.

Aşa că, spre deosebire de salariile bugetarilor, a ieşit de două ori la rând (şi în anul electoral şi după) o creştere modică a asistenţei sociale de 0,1% pe an prin raportare la PIB. Aşa, cât să fie mulţumiţi suficient cei care au dat votul din motive pecuniare personale, mai puţin preocupaţi de societatea românească, evoluţia economiei în viitor şi altele asemenea.

Altfel spus, prin execuția bugetară curentă, s-a pus accentul tot mai clar în forţarea consumului pe termen scurt în defavoarea dezvoltării ţării pe termen mediu și lung. Pentru reflecţie, vă lăsăm să comparaţi două perioade. Cea de patru ani în care ne alegem decidenţii şi cea de 5 ani care reprezintă standardul de referinţă pe termen mediu. Dacă interesele pe termen scurt se contrazic cu cele pe termen mediu şi lung ce facem ?

Situaţia la pauza meciului bugetar

Pentru a vedea care este situaţia înaintea rectificării bugetare tradiţionale, după cum tot tradiţional bugetul intră în mari deficite exact pe ultimele două luni ale anului (indiferent că avem guvern de tehnocraţi sau govern politic), vă prezentăm situaţia la ”pauza meciului bugetar.”

Obiectivele încă nu par a fi de neatins, dar depind în mod esenţial de o creştere masivă a colectărilor pe semestrul 2 faţă de semestrul 1 (ar trebui o creştere de cam 17%, ceea ce pare imposibil) şi/sau de o reducere concomitentă (a se citi, în context, rectificare negativă) a cheltuielilor. Şi dacă pensii şi salarii vor trebui date, ghici de unde se va mai tăia ?

Publicat la data de 26.7.2017 .

Un raspuns

  1. elablue
    26.7.2017, 10:26 pm

    Din comunicatul guvernului “Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt în sumă de 5,6 miliarde lei, din care 5,1 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii.”
    Metodologia din 2016 nu a inclus in venituri subventiile de la agricultura.
    Deci 117,227 mld (venituri totale) – 5,1 mld (subventii agricultura) = 112,127 mld venituri totale calculate cu metodologia din 2016.
    Comparam mere cu mere, adica 108,39 (2016) cu 112,127 (2017) si vedem ca cresterea e de 3,5% si nu 8,2% cum ne prezinta guvernul, comparand mere cu pere.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE

România figura , la nivelul anului 2016, pe locul patru în UE la proporţia tinerilor (20 – 34 de ani) care nici nu sunt...Citeste mai departe »

Marin Pana

Soluția (logică și echitabilă) de reașezare a fiscalității și stimulare a natalității

Problema echilibrării cheltuielilor cu veniturile bugetare ţine, dincolo de efectul brut al modificării unor taxe cu impact mare în cazul modificării cotelor, precum TVA...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română