”Mâna de lucru” a României și formarea ei: Blocarea Legii școlilor profesionale. De ce la școala Rolls Royce e concurență mai mare decât la Harvard

De Mariana Bechir | 1.2.2016 .

scoli profesional elev practicantRomânia pare să devină vedeta Europei la capitolul creștere economică, dar oamenii de afaceri avertizează de câțiva ani că lipsa forței de muncă calificate ar putea constitui o frână în acest sens, potențialul de extindere a afacerilor fiind limitat tot mai mult de acest deficit.

“Este principala barieră în calea viitorului val de investiții”, atrage atenția Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ şi industrie Româno-Germană – AHK România.

O redresare a situației s-a ivit odată cu reintroducerea, în 2012, a școlilor profesionale.

O problemă uriașă, însă: Legea ce reglementează funcționarea școlilor profesionale, adoptată de Camera Deputaților, așteaptă de un an de zile să fie dezbătută în Senat.

Până atunci, sistemul funcționează pe baza unei ordonanțe de urgență (OUG 94/2014) contestată de mediul de afaceri dar care, chiar și așa, a permis deja evoluții semnificative – dacă în primul an de la reînființarea lor s-au înscris la aceste cursuri puțin peste 11.000 de tineri, pentru anul școlar 2015 – 2016 s-au înregistrat la școlile profesionale proape 55.000 de adolescenți care doresc să aibă o calificare ce le va permite un trai decent.

România meseriilor: Cum a e(in)voluat învățământul profesional

Politica României în domeniul educației a fost singulară în Europa.
În 1990 a desființat liceele industriale, iar în 2009, fostul ministru Ecaterina Andronescu a eliminat școlile profesionale.

Se întâmpla într-un moment în care guvernanții știau deja că există deficit al forței de muncă calificate și, în plus, după intrarea în Uniunea Europeană, această situație era agravată continuu de plecările în străinătate ale celor ce aveau calificări și experiență.

Ecaterina Andronescu explica la vremea respectivă că tinerii nu mai sunt interesați de astfel de studii, iar școlile profesionale funcționează inutil.

(Citiți și: ”România și educația continuă: Calitatea forței de muncă se evaporă rapid”)

Și alte state au trecut prin astfel de momente, când o calificare timpurie era mai puțin tentantă decât studiile superioare, dar peste tot s-au lansat campanii pentru a le explica părinților și  elevilor avantajele unui astfel de traseu, în loc să renunțe la varianta cea mai bună pentru economie și tineri.

Evoluția structurii sistemului de educație

În 1990, în școlile și colegiile teoretice învățau sub 12.000 de elevi, în timp ce în liceele tehnice erau înscriși aproape 140.000 de adolescenți.

Raportul s-a inversat, ajungându-se ca în 2012 în liceele tehnice să fie sub 70.000 de tineri, iar în cele teoretice – peste 76.000 de adolescenți.

Toate pierderile înregistrate în învățământul liceal și profesional s-au contabilizat aproape simetric în înscrieri la universități particulare.

Ele au fost principalii beneficiari ai dispariției învățământului ce oferea o calificare la împlinirea a 18 sau 19 ani, în schimbul iluziei oferite de facultățile private că o licență înseamnă automat un loc mai ușor de găsit și mai bine plătit. Mulțimea de absolvenți ai învățământului terțiar care au ajuns vânzători în hipermarketuri contrazic această teorie.

Aceste facultăți au luat amploare, fără nicio legătură cu evoluțiile demografice sau cele de pe piața muncii, fiindcă au fost favorizate de lipsa de startegii și viziune a guvernelor.

În anul 1990, în România existau 186 de facultăţi, în cadrul a 56 de universităţi.

În 2012, sistemul de învăţământ superior era format din peste 100 de universităţi, cu aproximativ 700 de facultăţi, potrivit datelor INS. Numărul absolvenților de facultate ajunsese să depășească numărul absolvenților de liceu:

Promotii bacalaureat si facultate

Reintroducerea învățământului profesional: când mediul de afaceri ia inițiativa înaibtea Statului

În 2012, la presiunile mediului de afaceri, în special a Camerei de Comerț şi industrie Româno-Germană – AHK România, statul a reintrodus școlile profesionale.

A fost un moment oportun, pentru că spaima de camerele de supraveghere din sălile de bacalaureat i-a determinat pe mulți părinți să fie realiști în privința copiilor lor.

În primul an școlar s-au înscris aproape 10.000 de elevi, dar succesul Școlii Profesionale Germane Kronstadt, din Brașov, larg mediatizat, a determinat ulterior o evoluție suprinzătoare, demonstrând că dacă există programe de calitate și șanse de angajare după, părinții și tinerii sunt atrași de această formă de învățământ.

evolutia nr. inscrieri scoli profesionaleÎn anul școlar 2015-2016 sunt înscriși în învățământul profesional 65.389 elevi , astfel:

  • învățământ profesional de 2 ani: 10.446 elevi
  • învățământ profesional de 3 ani: 54.943 elevi în total, din care 31.988 elevi în clasa a IX-a și 22.955 elevi în clasa a X-a

Clasele sunt alcătuite la cererea angajatorilor, pe calificările de care au nevoie, fiind grupate pe două tipuri de învățământ, iar cursurile se desfășoară atât în școală, cât și la angajator (acesta are nu numai tehnologia necesară practicii, ci și materiile prime pentru care statul nu ar putea asigura costurile).

cresteri inscrieri scoli profesionale 3 ani

Învățământul profesional de doi ani:

  • Se pot înscrie elevii care sunt înscrişi în clasa a IX-a a liceului, indiferent de filieră, profil sau domeniu de pregătire. De asemenea, elevii care au promovat cel puţin clasa a IX-a de liceu, dar care şi-au abandonat ulterior studiile, precum şi elevi din seriile anterioare care au finalizat şcoala de arte şi meserii.
  • În primul an, pregătirea practică realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic reprezintă 60% din timpul total alocat programului.
  • În al doilea an 75% din timp este alocat pregătirii practice.
  • Pe parcursul celor doi ani sunt organizate stagii comasate de practică cu o durată totală de 11 săptămâni, 6 săptămâni în primul an şi 5 săptămâni în cel de-al doilea an.

Învățământul de trei ani:

  • Se pot înscrie absolvenți de clasa VIII-a din ultima promoție și seriile anterioare
  • în primul an, pregătirea practică realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului;
  • în al doilea an aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice
  • în anul al treilea, aproximativ 72% din timp este alocat pregătirii practice .
  • Pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practică cu o durată totală de 24 săptămâni , 5 săptămâni în primul an, 9 săptămâni în anul doi şi 10 săptămâni în cel de-al treilea an. Stagiile de practică nu includ orele de pregătire practică săptămânale, care pot fi organizate atât în şcoală (dacă există ateliere şi echipamente) cât şi la compania partener de practică.

Cele mai căutate domenii:

În învăţământul profesional cu durata de trei ani, cele mai căutate domenii de pregătire au fost, pentru anul școlar 2015 – 2016:

  • Mecanică (9.636 elevi)
  • Turism şi alimentaţie (2.460 elevi)
  • Industrie textilă şi pielărie (2.394 elevi)
  • Construcţii, instalaţii şi lucrări publice (1.578 elevi)

Calificările profesionale cele mai căutate:

  • Mecanic auto (5.075 elevi)
  • Confecţioner produse textile (2.136 elevi)
  • Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie (1.400 elevi)
  • Tâmplar universal (1.205 elevi)
  • Comerciant vânzător (1.003 elevi).

Înscrierile pe regiuni:

La învăţământul profesional cu durata de 3 ani,  pe regiuni de dezvoltare, cel mai mare număr de elevi se înregistrează în:

  • Regiunea Nord Est (6.156 elevi)
  • Regiunea Centru (4.510 elevi) ş
  • Regiunea Nord Vest (3.739 elevi).

Aproximativ un sfert dintre tinerii înscriși în învățământul profesional sunt din regiunea Nord-Est, iar în Capitală ponderea în totalul pe țară al acestor adolescenți este sub 3%, majoritatea lor optând pentru calificări din domeniul serviciilor.

Judeţele cu cel mai mare număr de elevi înscrişi sunt: Iaşi (1.885 elevi), Suceava (1.133 elevi) şi Mureş (1.038 elevi).

Ținând cont că numărul de locuri în școli este stabilit de către comisii special create (de către autoritățile locale, inspectorate și camerele de comerț și industrie), s-ar putea crede că solicitările mediului de afaceri sunt mai mari în Moldova.

Stelian Fedorca, consilier al ministrului Educației,  spune însă că este un efect al realităților demografice din teritoriu: în Moldova sunt mai mulți copii.

distributie pe regiuni 2015-2016

În învățământul dual, cel unde angajatorul este angrenat în proporție egală cu statul, calificările sunt mult mai diversificate, dar și foarte concrete:

  • Confecţioner produse electrotehnice
  • Constructor structuri monolite
  • Instalator reţele de distribuţie locale şi magistrale de gaze
  • Operator la maşini cu comandă numerică
  • Confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice
  • Electrician protecţii prin relee, automatizări şi măsurători în instalaţii energetice

Învățământul dual

  • Cele mai eficiente forme ale învățământului profesional sunt cele în sistem dual, unde statul și angajatorii (o firmă sau un grup de companii) investesc la paritate, iar societățile asigură pregătirea practică, stagiile la locul de muncă.
  • Principala diferență dintre învățământul profesional standard și cel cu elemente de dual este că agentul se implică mult mai mult: oferă bursă suplimentară, masă, casă, sunt atenți la instruirea elevului, investesc în această pregătire, în materia primă care se consumă.
  • Școala germană de la Brașov este singura cu personalitate juridică, deocamdată, întrucât nu a fost adoptată OUG 94 cu modificările necesare. Au fost formate însă clase de acest gen în liceele tehnologice existente, în rest nu există decât elemente de dual, clase în cadrul școlilor profesionale.
  • Introducerea învățământului dual a pornit de la constatarea că numărul orelor de practică și de laborator s-a redus în școală, de la 840 ore/an (1989), la aproximativ 300 ore/an (2010). În plus, școlile de stat nu puteau furniza pregătirea și abilitățile cerute pe piața muncii, din cauza programei, a profesorilor de modă veche și a inexistenței unei baze tehnologice updatate celei din economia reală. Într-un fel, angajatorii au prleuat pe cont propriu, calificarea de care au nevoie.
  • Se pregătesc inclusiv profesorii pentru a-și schimba modul de predare și atitudinea și modul de a preda.
  • Conținuturile pentru programa de pregătire practică sunt elaborate împreună cu agentul economic, ceea ce le oferă un plus de aplicabilitate.
  •  Oferă acces la tehnologie de ultimă oră
  • La școală fac teorie, școlarizarea academică, practica în cadrul companiei. Dacă sunt mai multe firme creează un centru de formare, în cadrul companiei, unde se învață meserie.
  • Școlile în învățământ dual pe model german au preluat deja parte din cheltuieli, investind la paritate: 1 leu investește statul, 1 leu firma. De obicei, primăriile modernizează clădirile (care sunt patrimoniul lor), iar agentul economic le dotează cu aparatură, utilaje.
  • Stabilirea calificărilor, conținutul programelor pentru curriculumul în dezvoltare locală, modalitățile de certificare a pregătirii profesionale  sunt decizii care aparțin agentului economic, sau se stabilesc prin consultare cu acesta.
  • Bursă lunară pentru toți elevii, asigurată de agentul economic (pe lângă bursa de 200 lei de la bugetul de stat). În plus, se mai acordă premii pentru cei cu rezultate foarte bune, de obicei pentru primii clasați la probele practice de pe parcursul școlii.
  • La finalizarea învățământului dual obține un certificat de calificare profesională de  nivel 3, recunoscută pe plan național și internațional

scoli profesionale continental

Sistemul reușește să le ofere o șansă celor din familii cu posibilități materiale reduse, dar, pe de altă parte, a învins și reticența părinților care ar fi preferat să-și vadă copiii urmând o facultate, pentru că permiteși urmarea ueni facultăți: după absolvirea învățământului de trei ani în sistem dual (care începe dpă clasa a X-a), ei pot susține bacalaureatul, iar apoi merge la facultate.

Contractul

În cazul școlilor profesionale obișnuite nu există decât contractul standard de stagiu practică.

Dualul are un contract suplimentar, după toate rigorile mediului de afaceri, semnat între elev, companie și părinte, și care conține:

  • Norme de comportament
  • Norme de protecția muncii
  • Obligațiile firme: masă caldă, cazare, transport etc
  • Obligațiile elevului: participă la ore, respectă programul, își face temele, recuperează absențele.

Elevul care a beneficiat de astfel de cursuri nu este obligat să muncească după absolvire la unul dintre angajatorii care finanțează școala.

Rezultatele de la Kronstadt: 95% din absolvenți angajați imediat

scoala kronstadt

Prima serie de absolveți la Școala gemrană din Brașov a fost în 2014, iar 95% dintre tinerii care au încheiat cursurile au fost angajate imediat de firmele care au oferit pregătirea practică. Acum, la Brașov studiază 534 de elevi.

stelian fedorcaStelian Fedorca (foto)a participat la toate deschiderile de an de la Școala Kronstadt și la toate ceremoniile de absolvire de aici și  spune că i-a văzut pe acei tineri cum s-au transformat în perioada cursurilor: “Agentul economic asigură pregătirea, dar se ocupă și de formarea socială a lor: nu ai voie să ai absențe, trebuie să recuperezi, sunt foarte atenți la toate etapele, iar tânărul se obișnuiește cu responsabilitățile și rigorile unui loc de muncă”, explică Stelian Fedorca.

În cazul în care nu dorește să se angjeze la cei care i-au asigurat pregătirea, nimeni nu este obligat să returneze valoarea cursurilor sau bursele primite.

Modelul de la Brașov a fost preluat deja cu mare succes în partea de vest a țării, unde se înregistrează cel mai mare deficit de forță de lucru calificată. Au apărut astfel de clase duale la Oradea, în cadrul a cinci colegiilor tehnice, la Arad și Timișoara.

În Mehedinți, ununul dintre județele cu cel mai mare șomaj, o companie a cerut clase în sistem dual pentru pregătirea a 200  în domeniul electric.

La București au apărut clase de sudură, la Piatra Neamț – de mobilă,

Au apărut și cereri de noi calificări, unele dintre ele neexistente în România. De exemplu, pentru prelucrare mase plastice, primele clase au fost create

radu mericaRadu Merica (foto) este optimist după succesul înregistrat. chiar și în această formă, de învățământul dual: “România, în 5 – 6 ani o să arate cu totul și cu totul altfel, dacă se aprobă legea ]n forma adoptată la Camera Deputaților și lucrurile continuă așa”.

Stelian Fedorca este convins că în curând vor fi liste de așteptare pentru înscrierea la cele mai bune școli.

Rezistențe din partea sistemului încă există. Austriecii au propus programe de învățământ de trei ani, în sistemul dual pentru calificarea de funcționar bancar. De obicei, aceștia sunt recrutați acum din rândul absolvenților de ASE.

După trei ani în sistem dual (începând cu clasa a XI-a), ei vor fi vor fi la fel de eficienți și bine pregătiți pentru această profesie, spune Radu Merica, ca și absolvenții de studii superioare.

La 22de ani vor fi funcționari la bancă și vor avea un trai decent mult mai devreme decât absolvenții cu masterate care la 27 – 28 de ani ajung să lucreze la ghișeul unei bănci.

Controversele pe OUG 94 și Legea meseriilor de la Sfântul Așteaptă

În cele din urmă, Guvernul Ponta a adoptat în 2014 legislația solicitată de către firmele îngrijorate de lipsa muncitorilor calificați care. Așa a apărut Ordonanța de Urgență 94/2014, care însă nu seamăna foarte mult cu ceea ce se așteptau investitorii.

Liberalii au reușit să amendeze OUG în Camera Deputaților, exact pe punctele considerate sensibile din perspectiva angajatorilor:

  • OUG impunea ca firmele și elevii să încheie un contract de muncă. Modificările l-au înlocuit cu un alt tip de contract, de formare profesională. (Reglementarea este clar în avantajul companiilor)
  • Învățământul dual poate începe după absolvirea a opt clase, OUG spunea că numai după cele zece clase obligatorii.
  • A fost eliminată și limitarea la doi ani a cursurilor din dual, precum și finalizarea la 18 ani a programului. Un tânăr care părăsește liceul în clasa a XI-a sau a XII-a nu mai putea trece în acest sistem.

Proiectul a fost adoptat cu aceste amendamente în Camera Deputaților, în februarie 2015, și de atunci așteaptă dezbaterea și votul Senatului.

Reducerea procentului de tineri care nu muncesc, nu învață

România are peste 400.000 de tineri NEET (Not in employment, Education or Traning) – între 16 și 24 de ani, care nu au un loc de muncă și nici nu sunt cuprinși într-o formă de învățământ.

Potrivit INS,  136.834 dintre acești tineri cu vârste între 15 și 24 de ani erau, în 2014, șomeri care nu au lucrat niciodată. Ținând cont că nici nu mai urmau vreo formă de învățământ, este clar că ei vor fi condamnați să rămână necalificați și să execute munci prost plătite și temporare.

Potrivit studiilor comandate în anii trecuți de Comisia Europeană, abandonarea acestora produce anual o pierdere de aproximativ 2 miliarde de euro la bugetul de stat (nemunciind nu plăteau niciun fel de contribuții – Codul fiscal impune acum contribuții de sănătate și în cazul celor nu au venituri, dar primesc ajutoate sociale, etc.)

Mare parte din aceștia sunt tineri care au abandonat liceul la un  moment dat și cărora politicile guvernamentale au făcut ca viitorul să nu le mai ofere nicio altă perspectivă în afara muncii necalificate, ar putea urma școala profesională.

Se pot înscrie, potrivit legislației, și tinerii absolvenți de clasa a VIII-a din promoțiile anterioare, așa încât s-ar putea absorbi un procent bun din tinerii NEET sau care muncesc acum ca necalificați.

Mic ghid european al școlilor de meserii

Cele mai recente date privind ocuparea absolvenților de VET apar într-un studiu din 2013 al OECD care conține informații din 2010.

În acel moment, situația era încă (în pofida crizei financiare) favorabil absolvenților diferitelor tipuri de VET, comparativ cu absolvenții din învățământul liceal.

ocupare absolventi vet si liceu

Tranziția de la școală la piața muncii este mai rapidă în cazul primilor, iar procentul celor care-și găsesc imediat un loc de muncă este sensibil mai ridicat în țările cu tradiție în acest domeniu, cum ar fi Germania (unde aproape 80% din absolvenții de VET se angajează imediat după finalizarea studiilor, comparativ cu numai 60% din cei din sistemul obișnuit).

Aproape 10 puncte procentuale este și diferența în Polonia.

La momentul respectiv, 61% din tinerii care au absolvit un astfel de program au fost angajați chiar de compania care i-a pregătit. Dintre ceilalți 40%, nu toți ajung șomeri, fiindcă o parte sunt preluați de firme mai mici.

La școala Rolls Royce, concurență mai mare decât la Harvard

vet rolls royce

În Marea Britanie, cererea pentru astfel de stagii depășește cu mult oferta, concurența fiind mai mare decât la universitățile engleze aflate în top 10 mondial.

Astfel, peste 1,4 milioane de tineri au concurat în 2012 (cu 32% mai mulți decât în anul anterior) pentru cele 129.000 de locuri disponibile în școlile profesionale de tip dual. În cazul programelor de ucenicie de top, concurența a ajuns chiar la 30 de candidați pe un loc.

În anul respectiv, menționează un studiu comandat de CE, un tânăr interesat să studieze la Oxford University avea 5 contracandidați, în timp ce la cursurile organizate în sistem dual de Rolls Royce au aplicat 4.000 de tineri pentru cele 200 de locuri scoase la cincurs, adică 20 de candidați pe un loc.

Cehia, probleme de imagine

Cu un fenomen asemănător celui care se manifestă la noi (mulți elevi, influențați chiar de părinți, consideră că este rușinos să urmezi un astfel de traseu profesional), se confruntă și Cehia. Problema a fost abordată în strategia lor națională pentru educație (2011 – 2015), unde au introdus măsuri pentru a face mai atractiv acest tip de învățământ.

Îngrijorarea lor a fost declanșată de faptul că, în pofida realității demografice – ce înregistra scăderea constantă a populației școlare, creștea continuu ponderea celor care optau pentru învățământul superior.

La noi, în anii de glorie ai facultăților private școlile profesionale au fost desființate, pentru a fi reînființate abia în plină criză, când numărul studenților a intrat pe trend descrescător (se păstrează și acum) din cauza nerecunoașterii unor diplome de la Spiru Haret (în 2009).

Reformele în domeniu care au avut loc în Europa

Îmbunătățirea structurii curriculei și centrarea tot mai mult pe practică și relația cu angajatorii sunt tendințele din ultimii ani:

  • În Polonia, reforma din 2012 (când noi abia reveintroduceam școlile profesionale), a vizat îmbunătățirea eficienței și relevanței sistemului, pentru a răspunde mai bine nevoilor angajtorilor: restructurarea sistemului de examinare externă care stabilește calificările
  • Cehia și-a updatat sistemul prin optimizarea relației dintre școlile VET și angajatori
  • În Finlanda, reforma a înlocuit toate examenele scrise cu probe care să arate skillurile dobândite; s-a introdus învățarea la locul de muncă în toate programele de IVET.
  • Italia a introdus un nou sistem de ucenicie, cu noi tipuri de contracte

România mai are, deci, de așteptat atât legislație, cât și evoluția către o nouă mentalitate: aceea a proverbului după care meseria e brățară de aur. Vom bănui că acest lucru e pe cale să se petreacă atunci când la vreo școală  profesională de pe lângă Dacia, va fi concurență mai mare decât la Spiru Haret.

Publicat la data de 1.2.2016 .

Un raspuns

  1. Pribeagul
    2.2.2016, 2:06 pm

    Excelent editorial, scris cu multa dragoste.
    Felicitari autorului!
    Vad dezvoltarea economica a tarii legata de mari giganti industriali. Acestia n-au cum sa nu se implice in procesul de formare profesionala. Cine ar putea face pregatirea profesionala a tinerilor mai bine si mai eficient decit ei?
    Este mare pacat ca n-am putut evita situatia de a permite accesul la conducerea tarii a unor rataciti in spatiul economic.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ledul roșu care s-a aprins pe tabloul de bord: Deficitul de cont curent pe T1 – deja la 80% din cel de anul trecut

grafic deficite Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română