Consiliul fiscal a anunțat miercuri, în ziua în care Guvernul a adoptat, fără aviz CSAT, proiectul de rectificare bugetară, că consideră ”lipsite de fundament majorările propuse de varianta actualizată a proiectului de rectificare la nivelul veniturilor din TVA (exclusiv partea ce revine veniturilor aferente schemei de compensare în lanț evaluate la 0,6 mld. lei, respectiv 1,5 mld. lei) și a celor din accize (0,9 mld. lei)”.
Consiliul fiscal mai estimează decalajului probabil de venituri la nivelul agregatelor de TVA și accize la finele anului, apreciind că acestea sunt supraevaluate cumulat cu o sumă situată între 4 și 5 mld. lei.
Ministerul Finanțelor a trimis luni Consiliului fiscal noua variantă de rectificare a bugetului general consolidat pe anul
2018, împreună cu o variantă actualizată a Notei de fundamentare și a proiectului de ordonanță de urgență a Guvernului.
Opinia Consiliului fiscal arată că, în ceea ce privește cheltuielile bugetare, Consiliul fiscal considera, în contextul opiniei cu
privire la propunerea inițială de rectificare a BGC, că dimensiunea cheltuielilor cu bunurile si serviciile era probabil subdimensionată cu circa 0,9 mld. lei, iar cea a cheltuielilor de asistență socială cu circa 1,3 mld. lei (în condițiile menținerii deciziei de achitare a pensiilor înainte de 15 ale lunii).
Propunerea de rectificare actualizată majorează cheltuielile cu bunurile și serviciile cu 0,6 mld. lei, însă nu adresează chestiunea dimensiunii probabil insuficiente a alocării aferente cheltuielilor cu asistența socială.
În concluzie, Consiliul fiscal evaluează în creștere riscurile la adresa țintei de deficit asumate în proiectul de rectificare bugetară, conturându-se, în condițiile păstrării cadrului fiscal bugetar actual, perspectiva unei depășiri a acesteia cu circa 6 mld. lei (comparativ cu perspectiva unei depășiri a țintei de deficit în cuantum de circa 4,2 mld. lei evaluată în contextul primei variante a proiectului de rectificare).
Modificări propuse la nivelul veniturilor și cheltuielilor BGC comparativ cu varianta inițială
Varianta actualizată a proiectului suplimentează veniturile totale estimate ale BGC cu 2,8 mld. lei, din care 0,6 mld. lei provin dintr-o nouă schemă de compensare în lanț a arieratelor către BGC cu impact simetric pe venituri și cheltuieli (așa-numitul swap).
Pe categorii de venituri, sunt suplimentate veniturile din TVA (cu 2,1 mld. lei, în această sumă fiind inclus integral impactul pe venituri al schemei de compensare în lanț mai sus menționate) și cele din accize (cu 0,9 mld. lei). În urma modificărilor operate, agregatele mai sus menționate revin exact la nivelul din bugetul inițial aprobat, în pofida lipsei
unor elemente obiective de natură să justifice o asemenea evoluție.
O majorare de mai mică amploare este operată la nivelul veniturilor nefiscale (+0,26 mld. lei). În fine, sunt diminuate veniturile din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea bunurilor sau pe desfășurarea de activități cu 0,5 mld. lei, în condițiile majorării restituirilor estimate din taxa auto (înregistrate ca venituri negative).
Cheltuielile totale ale BGC sunt suplimentate în sumă echivalentă (2,8 mld. lei), pe categorii de cheltuieli majorările fiind localizate la nivelul cheltuielilor cu bunurile și serviciile (0,6 mld. lei), altor transferuri (0,14 mld. lei), fondului de rezervă al Guvernului (1 mld. lei) și cheltuielilor de capital (1,06 mld. lei, incluzând aici integral impactul simetric pe cheltuieli al schemei de compensare de tip swap mai sus menționate).
Deficitul bugetar rămâne nemodificat raportat la varianta inițială a proiectului de rectificare. Din perspectiva regulilor fiscale, coordonatele actualizate ale proiectului de rectificare implică majorarea, în raport cu varianta inițială a proiectului de rectificare, a dimensiunii depășirii plafonului cheltuielilor totale ale BGC (exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori) definit în legea 269/2017 cu 2,8 mld. lei, până la nivelul de 10,1 mld. lei.
În opinia sa cu privire la prima variantă a proiectului de rectificarea bugetară, având la dispoziție execuția bugetară la 6 luni, Consiliul fiscal aprecia că revizuirile descendente operate la acel moment la nivelul veniturilor din TVA și a celor din accize apăreau drept subdimensionate, fiind probabil ca veniturile totale să fie mai mici cu circa 2 mld. lei decât estimările din proiectul de rectificare (în speță cu 1–1,5 mld. lei în cazul TVA și cu 0,5 –1 mld. lei în cazul accizelor).
Execuția finală la nivelul lunii iulie devenită disponibilă între timp nu conține elemente de natură să determine revizuirea evaluării de atunci.
