Ministrul Muncii a anunțat că se analizează majorarea pensiilor sociale de la 350 de lei la 400 lei începând din 2015. Dar nu a dezvăluit și miza pentru buget a acestei eventuale întreprinderi. Datele oficiale oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale arată că efortul suplimentar necesar ar fi de circa o jumătate de procent din PIB sau 0,05% din PIB.
(Citiți și: ”Eurostat: În România sărăcia se distribuie geografic invers decât în statele din Vest”)
Potrivit statisticii oficiale pentru luna mai 2014, au beneficiat de sume de la bugetul de stat pentru acoperirea diferenței între drepturile de pensie cuvenite potrivit reglementărilor în vigoare și minimul de 350 lei stabilit drept ”pensie socială” aproape o jumătate de milion de persoane, dintre care aproximativ trei sferturi proveniți din rândul sistemului asigurărilor sociale de stat și un sfert proveniți din fostul sistem al agricultorilor.
Raportat la PIB-ul estimat pentru acest an la 662,3 miliarde lei, acest lucru înseamnă că statul va plăti suplimentar pentru asigurarea unui venit bănesc de 350 lei o sumă totală de circa 560 milioane lei sau 0,085% din PIB.
Practic, miza o constituie nu doar acordarea unei sume de 50 de lei în plus față de media de 97 lei din prezent ( ceea ce înseamnă deja o majorare de 52% a efortului bugetar pentru cei aflați în plată), dar și adăugarea în plată ( cu sume mai mici, evident, situate între 0 și 50 lei) a celor care nu ajung în prezent la cuantumul de 400 de lei lunar.
Se poate observa ușor efectul diferențiat pe categoriile mari de pensionari după proveniență. Numărul beneficiarilor proveniți din sistemul de asigurări sociale ar deveni mai mare cu aproximativ 52%, în timp ce pe segmentul foștilor agricultori majorarea ar fi de aproape 60% ca număr de beneficiari, din cauza dispunerii statistice diferite a nivelului pensiilor.
Per total, o creștere de 55% a numărului celor care ar urma să primească în competarea pensiei bani de la stat până la concurența sumei de 400 lei, respectiv un total de aproape 750.000 de persoane potențial beneficiare. Dintre acestea, cei peste 480 mii deja aflați în plată ar beneficia integral de cei 50 de lei, iar ceilalți 265 de mii, în medie, aproximativ de ceva mai mult de jumătate din acest cuantum, adică 25 de lei.
Calculele estimative arată un necesar de bani de la buget crescut cu 370 milioane lei, adică 66% sau două treimi mai mult decât în prezent în termeni nominali. Relativ la PIB, creșterea ar fi cam de la 0,085% la 0,135% sau o jumătate dintr-un procent de PIB (0,05% din PIB). Adică mică raportat la PIB dar destul de mare față de actualele cheltuieli pentru asigurarea venitului minim.
De reținut, acest efort este unul care va trebui făcut în fiecare an după ce se adoptă reglementarea majorării pensiei sociale. Practica a arătat că asemenea drepturi nu mai pot fi luate înapoi în perioade de criză, în care trebuie strânsă cureaua. Doar că, spre deosebire de pensiile propriu-zise, indemnizația socială pentru pensionari cum a fost rebotezată mai nou ”pensia minimă”, a stat pe loc.
Ar trebui ținut cont de faptul că suma de 350 lei nu a fost indexată din luna octombrie 2009 și până în prezent. Ori, interogarea în baza de date TEMPO a INS relativ la creșterea de prețuri în perioada octombrie 2009 – mai 2014 dă rezultatul +21,56%. Adică, pentru a păstra puterea de cumpărare a celor 350 lei de atunci ar trebui ca pensia să fi fost deja indexată la 425 lei lunar acum. Mai mult decât se analizează pentru la anul.
În treacăt fie spus, exista o sumă ce ar fi trebuit indexată în 2014 la aproape exact 400 lei. Este vorba despre deducerea personală, uitată la valoarea de 250 lei încă din ianuarie 2005, de când s-a introdus cota unică (+60,44% creștere de prețuri în intervalul decembrie 2004 – decembrie 2013, potrivit aceleiași baze de date).
Așa încât, poate ar fi util să ne facem un obicei din a nu mai ”examina” ulterior promisiunile făcute implicit, aplicate anterior și tergiversate ani de zile, pentru că și-au epuizat efectul mediatic asupra alegerilor. Dar asta depinde de updatarea tipului de guvernanți și a pretențiilor din partea alegătorilor. Cum s-ar spune într-o căsnicie, nu e nevoie de promisiuni noi, e suficient să le ții la zi pe cele inițiale.
2 răspunsuri
Atenție la primul paragraf! Jumătate de procent din PIB înseamnă 0,5% din PIB. Creșterea estimată a cheltuielilor este de doar 0,05% din PIB, adică o jumătate de yecime de procent din PIB.
Altfel, articolul este corect. Lipsește concluzia completă: sumele care reprezintă ”minime de supraviețuire” ar trebui să fie indexate cu inflația automat, cum se întâmplă în toate statele membre UE. Din aceste ”minime de supravițuire” face parte și deducerea personală. Dimensionarea acesteia s-a făcut inițial raportat la un anumit prag de sărăcie. Dar guvernanții au ”uitat” de el după 2005.
așa e – mulțumim.
nu doar aceste sume minime nu sunt indexate cu inflația. dar nici o altă sumă nu e indexată – una care este un adevărat instrument de gestiune a impozitării individuale – unul din puținele instrumente pe care cursdeguvernare.ro își asumă o poziție explicită de politică publică (de obicei publicăm analize, calcule si opinii , dar pe puține ne aangajăm susținerea) : e vorba de indexarea deducerii individuale a salariatului, acea deducere care, dacă ar fi indexată corespunzător, ar face din salariatul român mai puțin un intermediar în propria sa asistență socială. din indexarea acelei deduceri ar fi lăsat să respire nu atât salariatul, cât salariatul care mai are și alți întreținuți pe cap.
– numai că, vedeți, guvernele – cam toate – preferă fie să dea un ”ajutor” direct în anii electorali (în loc să indexeze anual) furând astfel vreme de 4 ani pe îndreptățiți, fie să acorde ”ajutoare” suplimentare, mult mai vizibile decât indexările periodice și deducerile care ar trebuyi să fie normale în fluența lor. e genul de caracter rudimentar de guvernare, care ne face pesimiști pe anii ce vin : aceleași rudimente se întâlnesc și în ”spijinul” mediului de afaceri.