Senatul României trebuie să decidă luni, 4 martie, asupra propunerii de Directivă Europeană care introduce noi restricții pe piața tutunului.
În săptămâna premergătoare acestei decizii, Comisiile competente ale camerelor parlamentului au avut poziții divergente asupra propunerii Comisiei Europene. În timp ce comisiiile de afaceri europene au respins restrictiva Directivă, Comisia de sănătate din Senat a admis, în raportul său, proiectul european.
Incertitudinile domină în mai multe state ale UE, pentru că miza e mare: Accizele obținute din industria tutunului reprezintă adevărate procente din PIB, în timp ce nu este sigur că restricțiile ar reduce numărul de fumători. În plus, orice restricție alimentează o altă industrie: cea a contrabandei.
Ce propune, de fapt, proiectul de Directiva al Comisiei Europene
Proiectul de directivă avansat în decembrie 2012 de Executivul european prevede măsuri de interzicere a comercializării țăgărilor mentolate și slim, precum și norme de ambalare astfel încât avertismentele anti-fumat să ocupe trei sferturi din suprafața pachetelor de țigări:
- vor fi interzise ţigările cu arome caracteristice, cum sunt cele mentolate, de exemplu.
- utilizarea obligatorie a avertismentelor de sănătate ilustrate de dimensiuni mai mari, pe care să acopere 75% din ambalaj.
- includerea tutunului pe lista ingredientelor
- standardizarea formei si designului pachetelor (forma standard “cuboida”).
- interzicerea elementelor promoționale pe pachetele de țigări.
- interzicerea produselor cu un grad mare de toxicitate şi un potenţial mare de dependenţă
- autorizarea prealabilă a produselor noi
- introducerea unui sistem de urmărire şi localizare, precum și a unor caracteristici de securitate, pentru a se garanta că țigările vândute în Uniunea Europeană respectă directiva.
- delegarea de competente catre Comisie, pentru a putea reglementa domeniul cu celeritate.
Dilema guvernelor UE: reducerea certă a bugetelor de sănătate versus reducerea discutabilă a numărului de fumători
Parlamentele naționale sunt chemate să decidă asupra proiectului de directivă europeană, conform principiului subsidiarității, până pe 4 martie, dezbaterile interne generând controverse și în Legislativul României.
Comisiile pentru Afaceri Europene de la București au dat avize negative proiectului de directivă europeană, pe motiv că încalcă principiul subsidiarității în procesul de legiferare din UE și are efect negativ asupra bugetului de stat.
Comisia de Afaceri Europene a Senatului pune la îndoială efectele pe care le-ar avea viitparea directivă privind reducerea fumatului.
Directriva ”interzice categorii întregi de produse, neexistând o justificare credibilă oferită de Piaţa Internă sau de sănătatea publică, ceea ce privează producătorii de exerciţiul drepturilor de proprietate intelectuală pe care aceştia le dețin”, susține comisia.
Comisia de Afaceri Europene: analiza de impact cu ochii pe pierderile la buget
În schimb, Comisia precizează că analiza de impact bugetar arată că taxele si accizele pe tutun reprezintă 2,7% din Produsul Intern Brut al României pe anul 2012 însumând anual peste 3 miliarde de euro.
De asemenea, Comisia ia în considerare ”pierderile substantiale în plan bugetar, economic si social, în perioadă de criză” și amenințarea asupra locurilor de muncă.
”Industria tutunului contribuie cu 3000 de locuri de muncă directe pe piaţa forţei de muncă, cu 2 miliarde de euro la bugetul de stat din taxa de viciu, taxele si accizele pe tutun însumând peste 3 miliarde de euro”, justifică parlamentarii avizul nagativ.
Din punct de vedere procedural, Comisia de afaceri europene din Senat susține că proiectul de directivă al Comisiei Europene încalcă principiul subsidiarității, pentru că Bruxelles-ul ”îşi auto-conferă competenţe de delegare si implementare în 16 domenii, care transferă efectiv politica sănătăţii publice privind produsele din tutun la Comisie, în detrimentul Statelor Membre, al Consiliului si Parlamentului European”.
Comisia de Sănătate: Ca medici, nu putem respinge
Una dintre problemele din Parlamentul României a propunerii Comisiei Europene constă în modul în care a fost trimisă propunerea de Directivă la Comisii. În timp ce la Camera deputaților decizia a fost lăsată la latitudinea Comisiei de Afaceri Europene, la Senat cuvântul principal l-a avut Comisia de Sănătate.
Comisia de sănătate a Senatului a emis un raport de admitere a proiectului de directivă europeană, deși și în acest for unii dintre membri nu sunt convinși de eficiența reală a măsurilor anti-fumat propuse de CE.
”O comisie de sănătate nu putea da raport negativ unei directive europene care își propune reducerea fumatului. Am dat raport pozitiv, însă consider că măsurile trebuie adresate copiilor și adolescenților, pentru că adultul, dacă optează pentru fumat, nu poate fi discriminat”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, medicul Florian Popa, din Comisia pentru Sănătate a Senatului.
El s-a arătat sceptic și față de eficiența impunerii unor avetismente mai mari pe pachetele de țigări: ”Nu știu dacă asta are vreo valoare, pentru că pachetele de țigări pot fi expuse în standurile din magazine cu partea care conține marca la vedere”.
Industria tutunului și veniturile aduse statului în România
Potrivit producătorilor și distribuitorilor de țigări, industria contribuie cu 2,7% la PIB-ul României.
Veniturile bugetare sunt estimate la 3 miliarde de euro anual.
În schimb, producătorii, dar și bugetul de stat, sunt afectați de un nivel al contrabandei cu țigări de 15,4% atiuns în ianuarie 2013 și 13% ca medie a anului 2012.
Dintr-un singur punct procentual recuperat prin reducerea contrabandei cu țigări, statul al câșiga suplimentar la buget 40 milioane euro, mai susțin producătorii de tutun. Statul e principalul beneficiar al comertului cu tigarete, pentru ca circa 80% din pretul unui pachet de tigari inseamna taxe.
Pe de altă parte, îngrijorările încep de la Ministerul Economiei. La Consiliul de Competitivitate de la Bruxelles, ministrul Varujan Vosganian a declarat că nu e cazul ca România să se pripească în a acepta o asemenea Directivă: ”Ministerul Economiei a iniţiat un proiect de hotărâre de guvern pentru înfiinţarea unui comitet în ceea ce priveşte tutunul şi produsele din tutun, comitet care să fie la nivel de secretar de stat şi care să ducă dezbaterea într-un mod instutuţionalizat, având în vedere, repet, impactul considerabil pe care îl are această producţie asupra bugetului şi asupra ocupării începând chiar cu fermierii” – a spus Vosganian, raliindu-se, astfel poziției Poloniei.
Ce fac celelalte guverne din Europa
Statele membre ale UE mari producătoare de tutun și produse din tutun, sau cele in care tigaretele slim sau mentolate au o pondere importanta in totalul pietei, printre care Italia, Polonia, Spania, Cehia, Bulgaria, Estonia, se opun proiectului de directivă avansat de Comisia Europeană.
În Consiliul de Competitivitate din 19 februarie, Polonia a cerut sprijin din partea celorlalțte state membre, printre țările care au răspuns pozitiv numărându-se și România, cerând studii de impact privind efectele directivei asupra competitivității economiei europene.
De asemenea, Bulgaria, Grecia, Slovacia și alte state s-au alăturat Poloniei.
Polonia. Industria tutunului contribuie la PIB cu 4,7 miliarde de euro (1,2% din PIB). Premierul Donald Tusk s-a opus eliminării țigărilor slims: ”Suntem foarte sceptici privind interdicțiile asupra comertului sau producerii anumitor tipuri de tigarete, mai mult din ratiuni economice decat legate de fumat. Ca urmare, vom incerca sa descurajam ideile care interzic comertul sau productia anumitor produse din tutun”. La rîândul său, ministrul Economiei, Janusz Piechociński, a spus: „Vom utiliza toate instrumentele legislative disponibile ale UE pentru a preveni aceasta masura”.
Spania. Industria tutunului însumează 60.000 de locuri de muncă și 9,6 miliarde de euro venituri aduse statului. Spania este al patrulea producator de tutun din Uniunea Europeană. cu suprafață cultivată de peste 10.000 de hectare, activitate care genereaza peste 56.000 de locuri de munca. Piața tutunului din Spania este afectată de o contrabandă de 8 -10%, generând pierderi de 800 de milioane de euro la bugetul de stat.
Estonia. La începutul lunii februarie 2012, Ministerul Finantelor si al Economiei din Estonia se arăta îngrijoratprivind proporționalitatea măsurilor prevăzute de proiectul de directivă.
Olanda. Este preeocupată în privinta costurilor presupuse pentru statele membre, cat si pentru industrie, de aplicarea anumitor prevederi ale directivei.
Cehia. Statul a obținut 1,8 miliarde de euro la buget în 2012 din acciza la tutun. Parlamentul Cehiei a dat aviz negativ pe principiul subsidiarității, reclamând transferul excesiv către Comisia Europeană a competențelor delegate. Legislativul de la Praga a cerut Guvernului sa informeze permanent Parlamentul asupra viitoarelor decizii.
Bulgaria. Și Parlamentul bulgar consideră că proiectul de directivă nu ține seama suficient de principiile subsidiarității și proportionalității, prevăzute de Tratatul de la Lisabona. Legislativul de la Sofia cere astfel să reglementeze la nivel național problemele ridicate de Comisia Europeană. Viitoarea directivă ar afecta în mod direct 33% din piașa bulgară a țigărilor, cât înseamnă sortimentul slims.
Există însă țări care nu doar că susțin Directiva, dar o vor și mai restrictivă: Marea Britanie, Irlanda și Franța.
Germania încă nu a prezentat un punct de vedere.
