Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Chestiunea

Document / Unde sunt banii pe care guvernul încearcă să-i stoarcă din privat: 36% din datorii sunt la companiile de stat. Și la PSD

Un număr de 10 companii de stat sau ale administrației  însumează peste 36% din totalul contribuțiilor sociale restante înregistrate la 30 septembrie 2017. Datele apar… Mai mult

10.11.2017

Chestiunea

Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația

Echilibrele macroeconomice suferă o deteriorare semnificativă ca urmare a politicii prociclice guvernamentale de stimulare a consumului. Politica prociclică a dus la creşterea deficitului comercial şi… Mai mult

09.11.2017

Lucian Croitoru / Este bun un consens politic? Un răspuns din perspectivă economică

de Lucian Croitoru 7.9.2015

lucian-croitoru1În ultimul timp, politicieni ai puterii și ai opoziției vorbesc despre ideea adoptării unui consens politic asupra unor obiective pentru următorii 30 de ani. În acest articol, arăt de ce publicul ar putea vedea cu ochi buni ideea unui consens politic în România și ce consecință economică majoră apare dacă consensul ar duce într-o direcție greșită pentru societate, dezamăgind.

Apoi, arăt cum două cuvinte pot ajuta publicul să identifice ex ante dacă un consens polititic dat duce sau nu în direcția bună pentru societate. Dând acestor două cuvinte și o expresie numerică, arăt că deja există un consens implicit asupra unei componente foarte importante a economiei, stabilit încă din 1990. Din păcate, direcția acestui consens este greșită.

Un eventual consens explicit între politicieni ar trebui să continue să fie centrat pe aceeași componentă a economiei, dar ar trebui îndreptat în direcția corectă.

  1. Anunțul unui consens politic

Anunțul unui consens între politicieni generează efecte benefice pe termen scurt pentru economie. Confruntați în fiecare zi cu sarcina dificilă a separării informațiilor de zgomot în disputele politice, oamenii speră că un consens între politicieni va aduce mai multă informație despre ce se va face în această țară. Consensul e important pentru că, în mintea celor mai mulți oameni, înseamnă părăsirea luptelor mărunt-politicianiste și trecerea la conceperea unor proiecte pe termen lung, mai ales economice.

La prima vedere, în ochii publicului, această mișcare nu are cum să pară decât ceva foarte serios. Consensul, ca rezultat mult așteptat, pare cu atât mai serios cu cât este definit mai vag: proiecte pentru următorii 30 de ani. Cu o astfel de definiție, este loc pentru imaginație și speranță. Dintr-o dată, foarte mulți oameni uită eșecurile clasei politice sau le găsesc scuze. Lipsa autostrăzilor, cozile la plata impozitelor, corupția și altele, cândva înțelese corect, deodată sunt înțelese prin prisma lipsei de consens politic în trecut. Această revelație falsă este suficientă pentru ca foarte mulți să creadă că este suficient să existe consens politic pentru ca obiectivele să înceapă să prindă contur și să se materializeze unul după altul, conform așteptărilor.

Pentru că aduce speranțe și stimulează imaginația, consensul politic este bun. Împreună, speranța și anticipația schimbării în bine crează disponibilitatea publicului pentru noi eforturi. Această disponibilitate este o energie care în prezent lipsește în societatea noastă obosită de minciună, de corupție, de ierarhie inversată a valorilor și de alte tare. Totuși, consensul poartă cu el și un mare pericol. El poate fi orientat într-o direcție greșită. În acest caz, pe măsură ce se va realiza că direcția este greșită, toate speranțele și anticipațiile pozitive se vor retrage, pentru a face vizibile noi eșecuri și dezamăgiri.

Cu încredere redusă și anticipații adverse, societatea noastră va suferi un recul, inclusiv economic Nu vrem ca acest lucru să se întâmple. Din acest motiv, fiecare dintre noi caută să identifice informațiile, semnele de orice natură care ar putea să ne indice dacă un consens între politicieni are obiectivele majore corecte și dacă consensul asupra obiectivelor respective este în direcția corectă.

  1. Consensul implicit și greșit adoptat în 1990

Care ar fi, deci, semnele care ar indica direcția cea bună a unui consens între politicieni? În opinia mea, reduse la esența lor, aceste semne sunt identificate de raportul dintre două cuvinte: „stabilitate” și „schimbare”. Fiind atenți la aceste două cuvinte, vom ști din timp dacă consensul de care vorbesc astăzi politicienii privește direcția cea bună. Dacă vom vedea în discursurile politice idei care se pot înlocui cu fraza „este nevoie de stabilitate nu de schimbare”, atunci consensul este în direcția greșită. În acest caz, el va fi periculos, deoarece, așa cum voi arăta imediat, va explicita un consens implicit care deja există și care explică de ce ponderea oamenilor care văd în primul rând eșecuri și dezamăgiri întrece ponderea celor care au în prim plan realizări, speranță și anticipații pozitive1.

Aceast „indicator” pe care vi-l propun a funcționat în cazul altor țări, de exemplu în Marea Britanie. Iau exemplul Marii Britanii căci am văzut că avocații Codului Fiscal au făcut o paralelă greșită între cei care au criticat Codul, printre care mă număr și eu2, și un grup de câteva sute de economiști care i-au spus premierului Margaret Tatcher că măsurile pe care dorea să le ia pentru a crește libertatea economiei britanice erau greșite.

În 1979, Marea Britanie era pe locul 19 între țările OECD. Un loc codaș. Și România este pe penultimul loc în UE, ca PIB pe locuitor. În Marea Britanie, rezultatele slabe apăruseră după ce timp de trei decenii guvernele de stânga și cele de dreapta promovaseră politici de tip socialist (Blundell, 2012), care deterioraseră sever libertatea economică. În discursurile politicienilor britanici ale celor trei decenii erau multe idei care se puteau traduce cu fraza „este nevoie de stabilitate nu de schimbare” (Blundell, 2012).

În România, după 25 de ani de la prăbușirea comunismului, libertatea față de corupție și, mai ales, libertatea propietății (claritatea drepturilor de proprietate) sunt foarte reduse. Cauza o constituie tot politicile de tip socialist care au predominat după 1990 sau politicile de stimulare a cheltuielilor sociale, în general.

Datele din tabelul de mai jos arată că trei libertăți au înregistrat niveluri relativ mici și stabile: libertatea proprietății, libertatea față de corupție și libertatea financiară3. Datele arată că în ultimii 25 de ani a existat consensul politic implicit la care m-am referit mai sus, un consens pentru menținerea libertăților respective la un nivel scăzut, reflectând filozofia de tipul „este nevoie de stabilitate nu de schimbare”.

Tabel: Indicele general al libertății economice în România și cele mai joase trei componente ale sale

Anul Libertatea proprietății Libertatea față de corupție Libertatea financiară Indicele general al libertății economice
1995

30

10

50

42,9

1996

30

30

50

46,2

1997

30

30

50

50,8

1998

30

50

50

54,4

1999

30

34

50

50,1

2000

30

30

50

52,1

2001

30

33

30

50

2002

30

29

30

48,7

2003

30

28

50

50,6

2004

30

26

50

50

2005

30

28

50

52,1

2006

30

29

50

58,2

2007

30

30

60

61,2

2008

30

31

50

61,7

2009

35

37

50

63,2

2010

40

38

50

64,2

2011

40

38

50

64,7

2012

40

37

50

64,4

2013

40

36

50

65,1

2014

40

37,7

50

65,5

2015

40

43

50

66,6

Sursa: Heritage Foundation

  1. Ce ar trebui să vizeze un consens între politicieni

În Marea Britanie, primul ministru Margaret Thatcher a ales „schimbarea”, întrerupând politica „stabilității”. A crescut libertatea economică prin privatizarea întreprinderilor de stat și a reașezat stimulentele astfel încât „lenea” din administrație s-a redus. Pe lângă reforme structurale profunde, a promovat stabilitatea macroeconomică, astfel că inflația s-a stabilizat la niveluri reduse. Beneficiind de aceste reforme, afacerile au înflorit.

Consensul dintre politicienii români trebuie să rezulte în schimbări similare, vizând atât libertatea economiei, cât și stabilitatea macroeconomică. Dacă am crește cele mai joase trei libertăți, în condiții de stabilitate macroeconomică, noi resurse ar fi disponibile pentru a crește productivitatea, baza bunăstării. De exemplu, dacă am avea la cei trei indicatori valorile pe care le are Danemarca, a unsprezecea cea mai liberă economie din lume, atunci economia noastră ar fi, pe ansamblu, mai liberă ca economia Danemarcei.

Libertatea față de corupție și libertatea proprietății dau măsura „domniei legii”, adică a statului de drept. În această privință s-au făcut progrese mai ales începând cu 2009 (vezi tabelul). Totuși, progresele sunt mici, ceea ce explică de ce mulți oameni văd statul ca pe o construcție care încă maschează extragerea de rente și alimentează corupția.

În mod particular, lupta împotriva corupției s-a intensificat începând din 2014, ceea ce a făcut ca în 2015 libertatea față de corupție să întreacă, pentru a doua oară, libertatea proprietății. Totuși, libertatea față de corupție nu poate progresa dacă nu progresează și libertatea proprietății. Adam Smith a spus că „primul și cel mai important proiect al fiecărui sistem de guvernare este să mențină justiția”. Arthur Lee, un contemporan american al lui Smith a spus că proprietatea este „gardianul oricărui alt drept” (Lee, 1775). Dacă vrem ca libertatea față de corupție să atingă nivelurile înale pe care le dorim, va trebui să facem și progrese notabile privind libertatea proprietății, prin restructurarea companiilor de stat și prin clarificarea drepturilor de proprietate.

Consensul dintre politicienii români trebuie să vizeze schimbările care să ducă, așa cum au dus și în Marea Britanie, la instalarea sentimentului că viitorul poate fi prosper pentru fiecare român și pentru România. Pentru aceasta, măsurile agreate trebuie să fie de așa natură încât să genereze (i) creșterea libertății economice și (ii) să permită ca statul să ajungă să fie văzut ca o autoritate care deschide noi orizonturi, nu care limitează unele libertăți economice.

Din păcate însă, inițiative recente de reglementare par să meargă într-o direcție opusă. De exemplu, în paralel cu ideea de consens politic a apărut și un proiect de ordonanță de urgență privind legalizarea inființării de noi întreprinderi de stat sau de participare a statului cu capital la cele existente. Aceasta înseamnă un pas în direcția îngemănării puterii economice cu puterea politică, când, de fapt, corect este ca cele două puteri să fie cât mai clar separate, pentru ca prima să o poată balansa pe cea de-a doua, singura cale sigură de a menține libertatea politică (Friedman și Friedman, 1998). Un consens politic pentru o astfel de reformă ar fi în contra direcției corecte. Un alt proiect de ordonanță de urgență țintește la eliminarea aprobării bugetelor de venituri și cheltuieli de către guvern. Da, atunci când drepturile de proprietate vor fi mult mai clare și corupția mult mai mică, o astfel de reglementare va fi benefică. Până atunci însă ea ar putea să ducă, așa cum a mai dus, la sifonarea profiturilor din întreprinderile de stat.

Bibliografie

Blundell, John (2012), Margaret Thatcher. Portretul Doamnei de Fier, Curtea Veche Publishing.

Friedman, Rose, and Friedman, Milton (1998), Two Lucky People: Memoirs, University of Chicago Press, p. 605.

Smith, Adam, Lectures on Jurisprudence 5 (RL. Meek et al. eds., 1978), cited by Rose, Carol M., (1996), Property as the Keystone Right?”, Faculty Scholarship Series, Paper 1808. http://digitalcommons.law.yale.edu/fss_papers/1808.

Lee, Arthur (1775), An Appeal To The Justice And Interests of The People of Great Britain, In The Present Dispute With America 14 (New York, Rivington, 4th ed., 1775), quoted in James W., cited by Rose, Carol M., (1996), “Property as the Keystone Right? ”, Faculty Scholarship Series, Paper 1808. http://digitalcommons.law.yale.edu/fss_papers/1808.

1 Rezultat evidențiat de diverse sondaje de opinie publicate după 1990.

2 Eu am criticat cele șase măsuri care puneau în pericol echilibrele macroeconomice, precum și concomitența lor cu mișcarea pentru creșterea aberant de mare a salariilor, mișcare care va cuprinde toate sectoarele bugetare. Am apreciat însă că există în Codul Fiscal multe elemente bune, în special instituirea de reguli mai clare, mai coerente între ele și mai puțin părtinitoare, obiectiv pe care l-am susținut permanent după 1990.

3 Reamintesc aici că indicele general al libertății economice calculat de the Heritage Foundation are 10 componente care definesc libertăți diferite. Fecare componentă are un maxim de 100. Cu cât este indicele mai aproape de 100, cu atât este mai mare libertatea respectivă. Pentru România, valorile corespunzătoare libertăților respective pentru anul 2015 sunt: libertatea monetară (77,3), libertatea fiscală (86,9), libertatea definită de cheltuielile guvernamentale (62,3), libertatea de afaceri (69,8), libertatea investițională (80), libertatea comerțului (88), libertatea financiară (50) și libertatea muncii (68,6). Celelalte trei libertăți sunt cele prezentate în text. Pentru România, media celor 10 indici este de 66,6, indicând că economiea noastră este în al treilea an de când este moderat liberă.

***

Lucian Croitoru este consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR. Opiniile prezente în textul de față nu angajează BNR

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.9.2015

Un raspuns

  1. Pribeagul
    25.9.2015, 3:50 pm

    Dragnea vrea consens doar pentru ca nu prea mai are ce face. Unde-i USLul de altadata?
    Natura problemei pare a fi alta; adica, se pare ca avem de a face cu un adevarat miracol: rostind juramintul de credinta catre tara si popor, alesii nostri se transforma din oameni in porci care dau navala la troaca bugetului de stat, infruptindu-se hamesiti din sudoarea poporului, transformata in bani. Probabil toti! Pina si si babuta silitoare Androneascu, oricit de intelectual s-ar smiorcai pentru a refuza acest titlu, este o scroafa. N-are cum fi altfel din moment ce a acceptat, ca ministru!, sa plateasca “licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă;” si sa asigure “posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft”. Ce treaba mai importanta are un ministru decit aceea de a veghea ca banii incredintati de popor sa fie folositi eficient? Constatam ca jaful bugetului este limitat doar de puterea competitorului in concurenta cu ceilalti porci.
    Ajunsi in stadiul de porci, conducatorii nostri n-au nici o sansa de a redeveni umani, asa ca trebuie sa ne despartim de ei fara vreun regret si sa lasam Justitia sa-i duca la cutit. Ce om normal mai crede ca Oprescu nu este un mare porc si nu merita ceea ce i se intimpla? Unde era el cind cei apropiati lui luau mita cu naturaletea si voiosia ca ar lua un dar la nunta? Oprescu, fiul generalului de securitate care ne-a trimis parintii la Canal, scolit si educat; te asteptai din partea lui sa termine odata “cu trecutul negru”. Sa faca pace intre generatii! Ti-ai gasit, s-a apucat sa ne jefuiasca, pe noi cei de azi, ca-n codru! Basescu, la fel!
    Justitia nu face si parca nu vrea sa fata situatiei, si este amara constatarea ca pina ce ea va ajunge sa faca fata situatiei, noi vom ramine cu acesti porci nu numai in batatura ci si pe cap, si ne vom tiri, mereu saraci, prin mocirla, o existenta cu demnitatea furata.
    Jocul politic nu mai produce nici o emotie norodului. Ponta este porc, Dragnea este porc, dar ramii afis cind te uiti la porcul Blaga, cu specimenele aliniate in spatele lui, gata sa ia guvernarea. A schimba o garnitura de porci cu alta, zau, n-are nici un haz.
    O uriasa vina in existenta mocirlei care acopera tara o are Presedintele, prin incapatinarea cu care sutine ca are nevoie de partidul lui la guvernare. Pretentia lui, atita vreme cit nu si-a curatat partidul si partidele de porci, este total absurda si fara ecou in rindul norodului.
    Intelectualii cinstiti si devotati ai neamului, jurnalistii onesti, pot facilita scoaterea poporului din mocirla si ajungerea lui la un liman mai curat si mai uscat prin “curajul de a privi lucrurile în faţă, de a le spune pe nume şi de a (se) lua la trîntă cu ele! ”. Ce pot face acestia cel mai bine este sa le puna conducatorilor in fata oglinda care sa le arate lor si tuturor fetele lor hidoase de porci, adica, pentru constientizarea lor si a poporului, sa le spuna fara menajamente porcilor porci.

Lăsați un comentariu


Stiri

Alianță a Opoziției cu mișcările civice, pentru a opri tăvălugul anti-justiție

Vladimir Ionescu

Fostul premier Dacian Cioloș, președintele PNL, Ludovic Orban, cel președintele USR, Dan Barna, s-au întâlnit duminică după-amiază cu reprezentanții mai multor ONG-uri și asociații civice, pentru a… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale de amploare în toată țara – zeci de mii de demontranți protestează față de schimbările din Justiție

Razvan Diaconu

Peste 10.000 de persoane erau adunate duminică seară, la ora 20,00, în faţa Guvernului,  la noile proteste faţă de modificarea legilor justiţiei. Întrucât numărul protestatarilor… Mai mult

Stiri

Cum s-a asigurat Ministerul Finanțelor că întârzierea plății contribuțiilor poate avea caracter penal

Vladimir Ionescu

Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță ce stabilește că neplata către buget, cu intenție, a impozitelor și contribuțiilor supuse… Mai mult

Stiri

Miniștrii de externe UE prezintă luni cele 17 proiecte comune de apărare europeană

Victor Bratu

Miniștrii de Externe ai statelor membre UE vor anunța luni o listă a proiectelor comune pe care le doresc implementate în cadrul noii strategii de… Mai mult

Stiri

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020

Razvan Diaconu

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș: Din Platforma România 100 se va desprinde un partid

Victor Bratu

Fostul premier Dacian Cioloş a anunţat duminică, la o reuniune a Platformei România 100, că din această organizație pe care o conduce se va desprinde… Mai mult

Stiri

Tudorel Toader, invitat de Comisia de la Veneţia să prezinte modificările aduse legilor justiţiei

Razvan Diaconu

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă, într-un scurt mesaj pe Facebook, că a prezentat sâmbătă Comisiei de la Veneţia, în cadrul unei sesiuni de lucru, modificările… Mai mult