Lucian Croitoru / Este bun un consens politic? Un răspuns din perspectivă economică

de Lucian Croitoru | 7.9.2015 .

lucian-croitoru1În ultimul timp, politicieni ai puterii și ai opoziției vorbesc despre ideea adoptării unui consens politic asupra unor obiective pentru următorii 30 de ani. În acest articol, arăt de ce publicul ar putea vedea cu ochi buni ideea unui consens politic în România și ce consecință economică majoră apare dacă consensul ar duce într-o direcție greșită pentru societate, dezamăgind.

Apoi, arăt cum două cuvinte pot ajuta publicul să identifice ex ante dacă un consens polititic dat duce sau nu în direcția bună pentru societate. Dând acestor două cuvinte și o expresie numerică, arăt că deja există un consens implicit asupra unei componente foarte importante a economiei, stabilit încă din 1990. Din păcate, direcția acestui consens este greșită.

Un eventual consens explicit între politicieni ar trebui să continue să fie centrat pe aceeași componentă a economiei, dar ar trebui îndreptat în direcția corectă.

  1. Anunțul unui consens politic

Anunțul unui consens între politicieni generează efecte benefice pe termen scurt pentru economie. Confruntați în fiecare zi cu sarcina dificilă a separării informațiilor de zgomot în disputele politice, oamenii speră că un consens între politicieni va aduce mai multă informație despre ce se va face în această țară. Consensul e important pentru că, în mintea celor mai mulți oameni, înseamnă părăsirea luptelor mărunt-politicianiste și trecerea la conceperea unor proiecte pe termen lung, mai ales economice.

La prima vedere, în ochii publicului, această mișcare nu are cum să pară decât ceva foarte serios. Consensul, ca rezultat mult așteptat, pare cu atât mai serios cu cât este definit mai vag: proiecte pentru următorii 30 de ani. Cu o astfel de definiție, este loc pentru imaginație și speranță. Dintr-o dată, foarte mulți oameni uită eșecurile clasei politice sau le găsesc scuze. Lipsa autostrăzilor, cozile la plata impozitelor, corupția și altele, cândva înțelese corect, deodată sunt înțelese prin prisma lipsei de consens politic în trecut. Această revelație falsă este suficientă pentru ca foarte mulți să creadă că este suficient să existe consens politic pentru ca obiectivele să înceapă să prindă contur și să se materializeze unul după altul, conform așteptărilor.

Pentru că aduce speranțe și stimulează imaginația, consensul politic este bun. Împreună, speranța și anticipația schimbării în bine crează disponibilitatea publicului pentru noi eforturi. Această disponibilitate este o energie care în prezent lipsește în societatea noastă obosită de minciună, de corupție, de ierarhie inversată a valorilor și de alte tare. Totuși, consensul poartă cu el și un mare pericol. El poate fi orientat într-o direcție greșită. În acest caz, pe măsură ce se va realiza că direcția este greșită, toate speranțele și anticipațiile pozitive se vor retrage, pentru a face vizibile noi eșecuri și dezamăgiri.

Cu încredere redusă și anticipații adverse, societatea noastră va suferi un recul, inclusiv economic Nu vrem ca acest lucru să se întâmple. Din acest motiv, fiecare dintre noi caută să identifice informațiile, semnele de orice natură care ar putea să ne indice dacă un consens între politicieni are obiectivele majore corecte și dacă consensul asupra obiectivelor respective este în direcția corectă.

  1. Consensul implicit și greșit adoptat în 1990

Care ar fi, deci, semnele care ar indica direcția cea bună a unui consens între politicieni? În opinia mea, reduse la esența lor, aceste semne sunt identificate de raportul dintre două cuvinte: „stabilitate” și „schimbare”. Fiind atenți la aceste două cuvinte, vom ști din timp dacă consensul de care vorbesc astăzi politicienii privește direcția cea bună. Dacă vom vedea în discursurile politice idei care se pot înlocui cu fraza „este nevoie de stabilitate nu de schimbare”, atunci consensul este în direcția greșită. În acest caz, el va fi periculos, deoarece, așa cum voi arăta imediat, va explicita un consens implicit care deja există și care explică de ce ponderea oamenilor care văd în primul rând eșecuri și dezamăgiri întrece ponderea celor care au în prim plan realizări, speranță și anticipații pozitive1.

Aceast „indicator” pe care vi-l propun a funcționat în cazul altor țări, de exemplu în Marea Britanie. Iau exemplul Marii Britanii căci am văzut că avocații Codului Fiscal au făcut o paralelă greșită între cei care au criticat Codul, printre care mă număr și eu2, și un grup de câteva sute de economiști care i-au spus premierului Margaret Tatcher că măsurile pe care dorea să le ia pentru a crește libertatea economiei britanice erau greșite.

În 1979, Marea Britanie era pe locul 19 între țările OECD. Un loc codaș. Și România este pe penultimul loc în UE, ca PIB pe locuitor. În Marea Britanie, rezultatele slabe apăruseră după ce timp de trei decenii guvernele de stânga și cele de dreapta promovaseră politici de tip socialist (Blundell, 2012), care deterioraseră sever libertatea economică. În discursurile politicienilor britanici ale celor trei decenii erau multe idei care se puteau traduce cu fraza „este nevoie de stabilitate nu de schimbare” (Blundell, 2012).

În România, după 25 de ani de la prăbușirea comunismului, libertatea față de corupție și, mai ales, libertatea propietății (claritatea drepturilor de proprietate) sunt foarte reduse. Cauza o constituie tot politicile de tip socialist care au predominat după 1990 sau politicile de stimulare a cheltuielilor sociale, în general.

Datele din tabelul de mai jos arată că trei libertăți au înregistrat niveluri relativ mici și stabile: libertatea proprietății, libertatea față de corupție și libertatea financiară3. Datele arată că în ultimii 25 de ani a existat consensul politic implicit la care m-am referit mai sus, un consens pentru menținerea libertăților respective la un nivel scăzut, reflectând filozofia de tipul „este nevoie de stabilitate nu de schimbare”.

Tabel: Indicele general al libertății economice în România și cele mai joase trei componente ale sale

Anul Libertatea proprietății Libertatea față de corupție Libertatea financiară Indicele general al libertății economice
1995

30

10

50

42,9

1996

30

30

50

46,2

1997

30

30

50

50,8

1998

30

50

50

54,4

1999

30

34

50

50,1

2000

30

30

50

52,1

2001

30

33

30

50

2002

30

29

30

48,7

2003

30

28

50

50,6

2004

30

26

50

50

2005

30

28

50

52,1

2006

30

29

50

58,2

2007

30

30

60

61,2

2008

30

31

50

61,7

2009

35

37

50

63,2

2010

40

38

50

64,2

2011

40

38

50

64,7

2012

40

37

50

64,4

2013

40

36

50

65,1

2014

40

37,7

50

65,5

2015

40

43

50

66,6

Sursa: Heritage Foundation

  1. Ce ar trebui să vizeze un consens între politicieni

În Marea Britanie, primul ministru Margaret Thatcher a ales „schimbarea”, întrerupând politica „stabilității”. A crescut libertatea economică prin privatizarea întreprinderilor de stat și a reașezat stimulentele astfel încât „lenea” din administrație s-a redus. Pe lângă reforme structurale profunde, a promovat stabilitatea macroeconomică, astfel că inflația s-a stabilizat la niveluri reduse. Beneficiind de aceste reforme, afacerile au înflorit.

Consensul dintre politicienii români trebuie să rezulte în schimbări similare, vizând atât libertatea economiei, cât și stabilitatea macroeconomică. Dacă am crește cele mai joase trei libertăți, în condiții de stabilitate macroeconomică, noi resurse ar fi disponibile pentru a crește productivitatea, baza bunăstării. De exemplu, dacă am avea la cei trei indicatori valorile pe care le are Danemarca, a unsprezecea cea mai liberă economie din lume, atunci economia noastră ar fi, pe ansamblu, mai liberă ca economia Danemarcei.

Libertatea față de corupție și libertatea proprietății dau măsura „domniei legii”, adică a statului de drept. În această privință s-au făcut progrese mai ales începând cu 2009 (vezi tabelul). Totuși, progresele sunt mici, ceea ce explică de ce mulți oameni văd statul ca pe o construcție care încă maschează extragerea de rente și alimentează corupția.

În mod particular, lupta împotriva corupției s-a intensificat începând din 2014, ceea ce a făcut ca în 2015 libertatea față de corupție să întreacă, pentru a doua oară, libertatea proprietății. Totuși, libertatea față de corupție nu poate progresa dacă nu progresează și libertatea proprietății. Adam Smith a spus că „primul și cel mai important proiect al fiecărui sistem de guvernare este să mențină justiția”. Arthur Lee, un contemporan american al lui Smith a spus că proprietatea este „gardianul oricărui alt drept” (Lee, 1775). Dacă vrem ca libertatea față de corupție să atingă nivelurile înale pe care le dorim, va trebui să facem și progrese notabile privind libertatea proprietății, prin restructurarea companiilor de stat și prin clarificarea drepturilor de proprietate.

Consensul dintre politicienii români trebuie să vizeze schimbările care să ducă, așa cum au dus și în Marea Britanie, la instalarea sentimentului că viitorul poate fi prosper pentru fiecare român și pentru România. Pentru aceasta, măsurile agreate trebuie să fie de așa natură încât să genereze (i) creșterea libertății economice și (ii) să permită ca statul să ajungă să fie văzut ca o autoritate care deschide noi orizonturi, nu care limitează unele libertăți economice.

Din păcate însă, inițiative recente de reglementare par să meargă într-o direcție opusă. De exemplu, în paralel cu ideea de consens politic a apărut și un proiect de ordonanță de urgență privind legalizarea inființării de noi întreprinderi de stat sau de participare a statului cu capital la cele existente. Aceasta înseamnă un pas în direcția îngemănării puterii economice cu puterea politică, când, de fapt, corect este ca cele două puteri să fie cât mai clar separate, pentru ca prima să o poată balansa pe cea de-a doua, singura cale sigură de a menține libertatea politică (Friedman și Friedman, 1998). Un consens politic pentru o astfel de reformă ar fi în contra direcției corecte. Un alt proiect de ordonanță de urgență țintește la eliminarea aprobării bugetelor de venituri și cheltuieli de către guvern. Da, atunci când drepturile de proprietate vor fi mult mai clare și corupția mult mai mică, o astfel de reglementare va fi benefică. Până atunci însă ea ar putea să ducă, așa cum a mai dus, la sifonarea profiturilor din întreprinderile de stat.

Bibliografie

Blundell, John (2012), Margaret Thatcher. Portretul Doamnei de Fier, Curtea Veche Publishing.

Friedman, Rose, and Friedman, Milton (1998), Two Lucky People: Memoirs, University of Chicago Press, p. 605.

Smith, Adam, Lectures on Jurisprudence 5 (RL. Meek et al. eds., 1978), cited by Rose, Carol M., (1996), Property as the Keystone Right?”, Faculty Scholarship Series, Paper 1808. http://digitalcommons.law.yale.edu/fss_papers/1808.

Lee, Arthur (1775), An Appeal To The Justice And Interests of The People of Great Britain, In The Present Dispute With America 14 (New York, Rivington, 4th ed., 1775), quoted in James W., cited by Rose, Carol M., (1996), “Property as the Keystone Right? ”, Faculty Scholarship Series, Paper 1808. http://digitalcommons.law.yale.edu/fss_papers/1808.

1 Rezultat evidențiat de diverse sondaje de opinie publicate după 1990.

2 Eu am criticat cele șase măsuri care puneau în pericol echilibrele macroeconomice, precum și concomitența lor cu mișcarea pentru creșterea aberant de mare a salariilor, mișcare care va cuprinde toate sectoarele bugetare. Am apreciat însă că există în Codul Fiscal multe elemente bune, în special instituirea de reguli mai clare, mai coerente între ele și mai puțin părtinitoare, obiectiv pe care l-am susținut permanent după 1990.

3 Reamintesc aici că indicele general al libertății economice calculat de the Heritage Foundation are 10 componente care definesc libertăți diferite. Fecare componentă are un maxim de 100. Cu cât este indicele mai aproape de 100, cu atât este mai mare libertatea respectivă. Pentru România, valorile corespunzătoare libertăților respective pentru anul 2015 sunt: libertatea monetară (77,3), libertatea fiscală (86,9), libertatea definită de cheltuielile guvernamentale (62,3), libertatea de afaceri (69,8), libertatea investițională (80), libertatea comerțului (88), libertatea financiară (50) și libertatea muncii (68,6). Celelalte trei libertăți sunt cele prezentate în text. Pentru România, media celor 10 indici este de 66,6, indicând că economiea noastră este în al treilea an de când este moderat liberă.

***

Lucian Croitoru este consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR. Opiniile prezente în textul de față nu angajează BNR

Publicat la data de 7.9.2015 .

Un raspuns

  1. Pribeagul
    25.9.2015, 3:50 pm

    Dragnea vrea consens doar pentru ca nu prea mai are ce face. Unde-i USLul de altadata?
    Natura problemei pare a fi alta; adica, se pare ca avem de a face cu un adevarat miracol: rostind juramintul de credinta catre tara si popor, alesii nostri se transforma din oameni in porci care dau navala la troaca bugetului de stat, infruptindu-se hamesiti din sudoarea poporului, transformata in bani. Probabil toti! Pina si si babuta silitoare Androneascu, oricit de intelectual s-ar smiorcai pentru a refuza acest titlu, este o scroafa. N-are cum fi altfel din moment ce a acceptat, ca ministru!, sa plateasca “licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă;” si sa asigure “posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft”. Ce treaba mai importanta are un ministru decit aceea de a veghea ca banii incredintati de popor sa fie folositi eficient? Constatam ca jaful bugetului este limitat doar de puterea competitorului in concurenta cu ceilalti porci.
    Ajunsi in stadiul de porci, conducatorii nostri n-au nici o sansa de a redeveni umani, asa ca trebuie sa ne despartim de ei fara vreun regret si sa lasam Justitia sa-i duca la cutit. Ce om normal mai crede ca Oprescu nu este un mare porc si nu merita ceea ce i se intimpla? Unde era el cind cei apropiati lui luau mita cu naturaletea si voiosia ca ar lua un dar la nunta? Oprescu, fiul generalului de securitate care ne-a trimis parintii la Canal, scolit si educat; te asteptai din partea lui sa termine odata “cu trecutul negru”. Sa faca pace intre generatii! Ti-ai gasit, s-a apucat sa ne jefuiasca, pe noi cei de azi, ca-n codru! Basescu, la fel!
    Justitia nu face si parca nu vrea sa fata situatiei, si este amara constatarea ca pina ce ea va ajunge sa faca fata situatiei, noi vom ramine cu acesti porci nu numai in batatura ci si pe cap, si ne vom tiri, mereu saraci, prin mocirla, o existenta cu demnitatea furata.
    Jocul politic nu mai produce nici o emotie norodului. Ponta este porc, Dragnea este porc, dar ramii afis cind te uiti la porcul Blaga, cu specimenele aliniate in spatele lui, gata sa ia guvernarea. A schimba o garnitura de porci cu alta, zau, n-are nici un haz.
    O uriasa vina in existenta mocirlei care acopera tara o are Presedintele, prin incapatinarea cu care sutine ca are nevoie de partidul lui la guvernare. Pretentia lui, atita vreme cit nu si-a curatat partidul si partidele de porci, este total absurda si fara ecou in rindul norodului.
    Intelectualii cinstiti si devotati ai neamului, jurnalistii onesti, pot facilita scoaterea poporului din mocirla si ajungerea lui la un liman mai curat si mai uscat prin “curajul de a privi lucrurile în faţă, de a le spune pe nume şi de a (se) lua la trîntă cu ele! ”. Ce pot face acestia cel mai bine este sa le puna conducatorilor in fata oglinda care sa le arate lor si tuturor fetele lor hidoase de porci, adica, pentru constientizarea lor si a poporului, sa le spuna fara menajamente porcilor porci.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Alternativa iliberală la Uniunea Europeană este modelul “strălucit” Miklós Horthy? Bine că ştim!

Puncte cheie: Viktor Orbán a făcut recent un mare serviciu în procesul de clarificare a sensurilor ideologice ale disputei pro-UE vs. anti-UE, ajutându-ne să...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coşea

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Alternativa iliberală la Uniunea Europeană este modelul “strălucit” Miklós Horthy? Bine că ştim!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Viktor Orbán a făcut recent un mare serviciu în procesul de clarificare a sensurilor ideologice ale disputei pro-UE vs. anti-UE, ajutându-ne să...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id