Liviu Dragnea a făcut vineri un pas înapoi, după condamnarea la un an de închisoare cu suspendare în Dosarul Referendumului, demisionând din funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și anunțând că își depune mandatul și din funcția de președinte executiv al PSD.
Decizia a fost anunțată la sediul partidului, după ce Dragnea s-a consultat cu premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria, imediat după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat verdictul : liderul social-democrat a fost găsit vinovat de fraudarea referendumului de demitere a președintelui Traian Băsescu, din iulie 2012, concret de folosirea influenței funcției deținute în vederea obținerii de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
Deși a spus că se retrage din funcțiile deținute, sentința nefiind definitivă, Liviu Dragnea a pledat în continuare pentru nevinovăția sa și a adăugat că nu înțelege decizia judecătorilor, încercând astfel să acrediteze ideea că s-a creat un precedent nedorit pentru politicienii care vor să facă campanie electorală.
Deși legea spune clar că nu ai voie să faci campanie în ziua alegerilor (practic campania se încheie cu 48 de ore înaintea scruitnului) Liviu Dragnea a marșat pe ideea că nu a făcut altceva decât să cheme lumea la vot. Acest mesaj este susținut și de premierul Victor Ponta.
În plus, social-democratul a susținut că prin acest verdict s-ar crea un ”precedent periculos pentru democrație”, care poate afecta libertatea partidelor de a îndemna oamenii să vină la vot, adăugând că nu știe cum mai poate fi organizată o campanie de acum încolo, dacă prezenţa la urne este considerată de către o instanţă drept folos necuvenit. „Poate apărea, în mentalul colectiv, impresia că a te prezenta la vot poate fi ceva rău, greşit sau chiar condamnabil” – a interpretat Liviu Dragnea decizia judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit procurorilor , „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale„.
Anchetatorii spun că Liviu Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Victor Ponta a fost și el audiat ca martor în dosar, la cererea lui Liviu Dragnea.
Victor Ponta, solidar în declarații – probleme cu miniștrii penali
După ce a fost nevoit să găsească un înlocuitor pentru un portofoliu extrem de important ca cel al Finanțelor, în urma arestării preventive a lui Darius Vâlcov, exact la două luni distanță Victor Ponta va trebui să indentifice un succesor pentru un alt minister cu mare greutate: Ministerul Dezvoltării Regionale și al Administrației, un minister cu impact și la nivelul structurilor teritoriale ale partidului, în condițiile în care fondurile de la buget au fost atribuite discreționar.
Prezent la conferința lui Liviu Dragnea, șeful Executivului a precizat că se va consulta cu președintele Klaus Iohannis în ceea ce privește numirea viitorului ministru, însă discuțiile ar putea fi ceva mai complicate având în vedere că cei doi se află într-o dispută politică declanșată de dezbaterile privind Codul Silvic.
Dincolo de discuțiile informale cu Liviu Dragnea, mesajul public transmis de Victor Ponta a fost unul de solidarizare, premierul susținând teza nevinovăției acestuia și pe cea a creării unui ”precedent” care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care politicienii vor mai face campanie.
El a susținut că verdictul este ”o decizie simbolică” care vizează acțiunea politică de suspendare a președintelui Traian Băsescu, decizie care a fost sprijinită și asumată de toți liderii PSD și PNL la data respectivă și care s-ar fi bucurat de suportul a nu mai puțin de 7,4 milioane de români.
”Important este că, de acum încolo, cu siguranţă dacă se aplică regula din acest dosar, şi anume aceea ca îndemnând oamenii să vină la vot comiţi o faptă penală, cu siguranţă toate scrutinurile de orice tip din România trebuie să aibă un alt specific. Am văzut primele reacţii la fel de uimite ale liderilor aflaţi acum în Opoziţie. (…) Toţi ne gândim cum o să facem campanie electorală fără să îndemnăm oamenii să vină la vot”, a susținut și Victor Ponta.
Tranșarea chestiunii politice în PSD
Plecarea lui Liviu Dragnea din funcția de președinte executiv al partidului creează un vid de putere într-un context în care, oricum, Victor Ponta pare să nu aibă un contracandidat la șefia partidului, cu toate că a pierdut ultimele alegeri. Menținerea lui la guvernare, pe fondul incapacității opoziției de a strânge o majoritate parlamentară care să ducă la debarcarea acestuia de la Palatul Victoria, în pofida amenințărilor cu moțiunea de cenzură lansate încă de la începutul anului, au securizat poziția acestuia în interiorul formațiunii.
Pe de altă parte, influența liderilor locali asupra conducerii s-a diminuat în condițiile în baronilor locali sunt implicați în numeroase dosare penale, cel mai recent caz fiind cel al primarului Iașuluio, Gheorghe Nichita, care s-a autosuspendat recent din funcțiile de conducere de la nivel național și local.
În acest context, PSD a preferat să joace cartea unității în locul declanșării unor războaie interne pentru controlul puterii în partid, principala preocupare fiind totuși rămânerea la guvernare, motiv pentru care congresul extraordinar al partidului nu a mai avut loc în martie, așa cum era anunțat, liderii vorbind despre convoarea acestui for, eventual, în octombrie.
Victor Ponta și Liviu Drgnea și-au depus amândoi mandatele din funcțiile de președinte, respectiv președinte executiv într-un din primele ședințe de după eșecul din alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, cei doi au continuat să exercite puterea în partid și să rămână pe poziții, făcând front comun împotriva adversarilor, executându-i pe Marian Vanghelie, Mircea Geoană sau Cătălin Ivan.
Între timp, statutul partidului a fost amendat în sensul în care cei care au probleme cu justiția trebuie să se suspende din funcțiile deținute. Una dintre primele ”victime„ ale acestor modificări aprobate la 20 aprilie de Consiliu Național al formațiunii s-a dovedit a fi chiar Liviu Dragnea.
