Lista ajutaților: Cât și cui din mediul privat acordă Statul român ajutoare de stat

de Alexandra Pele , Răzvan Diaconu | 31.1.2016 .

(FOTO: transilvaniareporter.ro)

(FOTO: transilvaniareporter.ro)

În ultimii 10 ani, statul a aprobat aproape 100 de scheme de ajutor de stat pentru companiile care au investit în România.

Până la jumătatea anului 2015, sumele efective plătite pentru schemele de ajutor aprobate se ridicau la circa 361,6 milioane de euro.

La novelul întregului ultim deceniu au fost aprobate ajutoare de stat în valoare de 778 de milioane de euro, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe baza informaţiilor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

La această sumă se adaugă contribuţia companiilor – de circa 1,9 miliarde de euro. Aşadar, contribuţia statutul s-a ridicat, în medie, la circa 30% din valoarea proiectelor.

O proporţie covârşitoare de companii care au reuşit să accese astfel de finanţări (44 din top 50 cele mai mari ajutoare aprobate) au capital străin. Companiile care au primit sau urmează să primească ajutoare de stat deja aprobate s-au angajat să creeze circa 20.680 de noi locuri de muncă în urma finalizării proiectelor de investiţii.

Schemele de stat au finanţat cu precădere proiecte propuse de companii din zona auto (36% dintre cele mai mari 50 de scheme de ajutor de stat), IT, industrie (extinderea capacităţilor de producţie pentru fabrici de rulemenţi, cabluri, sticlă etc), producători de electrocasnice, de componente pentru zona de aviaţie sau producători din industria alimentară.

Listele elaborate de statul român în privința ajutoarelor de stat au fost supuse spre aprobare, cu succes, Comisiei Europene.

De menționat, de asemenea, este că unele din aceste multinaționale au cifre de afaceri mai mari decât chiar PIB-ul anual al României (v. lista de mai jos) și că unele din acestea au fost beneficiarele unor privatizări favorabile tocmai ținându-se cont de necesitatea amortizării investițiilor. Majoritatea covârșitoare își expatriază profiturile, iar în ce privește valoarea adăugată în economie practică prețurile de transfer.

ramuri

Topul celor mai mari ajutoare de stat acordate în ultimii 10 ani

În topul companiilor care au beneficiat de cele mai mari 10 ajutoare de stat acordate de Guvernele României  doar doar una singură are 100% capital românesc, reiese din datele centralizate de cursdeguvernare.ro, pe baza cifrelor furnizate de Ministerul Finanţelor.

Şase dintre companiile a căror proiecte s-au bucurat de cele mai mari finanţări din partea statului activează în industria auto.

Majoritatea schemelor de ajutor din acest top au fost acordate pentru proiecte ce au vizat majorarea capacităţilor de producţie, unele dintre ele prin investiţii green-field, bunurile fiind destinate în mare măsură pentru export.

aj de stat top

CLICK PENTRU MĂRIRE – Sursă: MFP// Notă – Sumele în lei au fost transformate în euro la un curs mediu de 4,45 lei/euro

  • Nemţii de la Daimler, pe locul întâi în topul ajutoarelor de stat aprobate de executiv

Star Assembly, companie deținută de concernul german Daimler, a primit un ajutor de stat în valoare de 37,4 milioane de euro pentru construcția unei unități de producție de transmisii  automate la Sebeș, județul Alba. Investiția totală se ridică la 237,9 milioane de euro și ar urma să ducă la crearea a 510 locuri de muncă.

Din cele mai recente date ale Ministerului Finanțelor reiese că statul nu a plătit până la ora actuală nicio tranşă din ajutorul de stat aprobat. Gradul de realizare a proiectului era de 75,23% la jumătatea anului trecut. Compania a cheltuit până la acea dată peste 179 de milioane de euro și a creat 107 locuri de muncă.

  • Pirelli Tyres a beneficiat de ajutoare de stat în valoare de 63,3 milioane de euro

Producătorul italian de anvelope Pirelli Tyres a primit două ajutoare de stat. În 2012, Guvernul a aprobat o schemă în valoare de 35,2 milioane de euro pentru creșterea capacității de producție a fabricii de la Slatina. Aceasta ar urma să ajungă în 2017 la o producție de 13 milioane de anvelope pe an, de la nivelul de 8,5 milioane în 2013. Contribuția companiei este de 104,7 milioane de euro. Proiectul este în derulare, având la jumătatea lui 2015 un grad de realizare de 29,12%. Pirelli s-a angajat să asigure 501 noi locuri de muncă. Până acum au fost create 273. Investiția companiei era de 30,5 milioane de euro în vara lui 2015, iar ajutorul de stat plătit de guvern se ridica la 5,3 milioane de euro.

Pirelli a beneficiat și în 2008 de un ajutor de stat în valoare de 28,1 milioane de euro, tot pentru extinderea capacității de producție. Contribuția companiei a fost de 159 de milioane de euro. Proiect a fost finalizat și a dus la crearea a 1.002 locuri de muncă.

(Citiți și: ”Eficiența capitalului extern și a celui autohton, față cu dezvoltarea României”)

În 2014, compania a avut o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei, un număr de 2.282 de angajați și un profit de 87,2 milioane de lei, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor.

  • Automobile Dacia, singura companie care a primit ajutor de stat fără să își asume crearea de noi locuri de muncă

Pe locul doi în topul celor mai mari ajutoare de stat acordate de România unor companii private, la egalitate cu Pirelli Tyres, se află Renault Technologie – 28,1 milioane de euro, aprobat în 2008, pentru un proiect greenfield, respectiv pentru construcția și echiparea cu bancuri de probă și piste de rulaj a centrului de încercări de la Titu. Investiția Renault s-a ridicat la 98,1 milioane de euro și a dus la crearea a 400 de noi locuri de muncă.

Grupul Renault a beneficiat în total de 5 ajutoare de stat. Cu un an înainte, executivul a aprbat o schemă de ajutor în valoare de 24,4 milioane de euro pentru fabrica de cutii de viteză Renault Mecanique România. Investiția companiei a fost de 48,9 milioane de euro (332 de noi locuri de muncă).

În 2009, Guvernul a aprobat un ajutor de stat în valoare de 15,1 milioane de euro pentru Automobile Dacia, în scopul introducerii în fabricație a unui nou vehicul de tip SUV – Dacia Duster. Valoarea totală a fost de 91 de milioane de euro și a dus la crearea a 310 locuri de muncă. În 2011, Automobile Dacia a mai primit un ajutor de stat în valoare de 6,5 milioane de euro. Contribuția companiei a fost de 19,8 milioane de euro și a dus la crearea a 105 locuri de muncă.

Cel mai recent ajutor de stat a fost semnat în 2015. Compania ar urma să primească 58,3 milioane de lei de la stat (echivalentul a circa 13,1 milioane de euro, la un curs mediu de 4,45 lei/euro). Contribuția Automobile Dacia este de 135,5 milioane de lei (30,4 milioane de euro). Compania va investi într-un proiect de automatizare a uzinei de la Mioveni. Acest ajutor este singurul acordat unei companii care nu își asumă crearea de noi locuri de muncă. Mai mult, retehnologizarea va duce la reducerea posturilor de pe platforma argeșeană, potrivit declarațiilor făcute de oficialii Renault. Angajații disponibilizați vor primi un pachet compensatoriu.

  • Pe locul patru în clasamentul celor mai mari ajutoare de stat, cu 28 de milioane de euro, se află texanii de la Lufkin Industries, unul dintre cei mai mari producători de utilaje petroliere și de gaze naturale din lume.

Compania a primit subvenții pentru deschiderea unei fabrici în județul Prahova. Valoarea investiției s-a ridicat la 108,9 milioane de euro, iar numărul de noi locuri de muncă a fost de 334. La fabrica Lufkin de lângă Ploiești se produc sonde petroliere.

  • Producătorul american de componente auto, Delphi Diesel Systems, a primit în 2009 un ajutor de stat în valoare de 24,7 milioane de euro  pentru dotarea cu echipamente a fabricii de la Miroslava (Iași), cu scopul de a extinde capacitatea de producție a pompelor de injecție pentru motoarele Diesel.

Compania Aaylex Prod operează grupul de firme Avicola Buzău, active în producţia şi comercializarea de furaje, pui şi ouă pentru incubat. Aaylex Prod a beneficiat în 2008 de un ajutor de stat în valoare de 22,5 milioane de euro pentru construirea unui complex agricol.

  • Grupul Bosch a primit 4 ajutoare de stat

Grupul german Robert Bosch figurează pe locul opt în topul celor mai mari ajutoare de stat acordate de statul român, cu un sprijin de 20,6 milioane de euro aprobat în 2012, pentru o investiție de 77,4 de milioane de euro la Jucu, în locul rămas liber după plecarea finlandezilor de la Nokia. Compania a creat 329 de noi locuri de muncă pe platforma industrială din județul Cluj.

Grupul Bosch a beneficiat în total de patru ajutoare ajutoare de stat, în valoare totală de peste 60 de milioane de euro.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Despre naționalismul economic la zi”)

Tot în 2012, statul a aprobat o schemă în valoare de 7,6 milioane de euro pentru Bosch Rexroth, parte a grupului Bosch. Proiectul a fost finalizat, fiind create 320 de noi locuri de muncă. Anul trecut, Guvernul a aprobat alte două ajutoare de stat pentru grupul german:

– 71,2 milioane de lei (circa 16 milioane de euro) pentru Robert Bosch România. Investiția companiei se ridică la 142,4 milioane de lei (circa 32 de milioane de euro). Compania ar urma să asigure 623 de noi locuri de muncă.

– 73,3 milioane de lei (circa 16,5 milioane de euro) pentru Bosch Rextroth – 568 de locuri de muncă. Contribuția companiei este de 146,7 milioane de lei (32,9 milioane de euro). Investiția presupune extinderea capacităţilor de producţie de subansambluri electronice pentru autovehicule la uzina de la Blaj.

  • În 2014, grupul german GST Safety Textiles a anunţat un proiect de investiţii în valoare de 46 de milioane de euro pentru deschiderea unei noi  fabrici de airbaguri în România. Statul a contribuit cu un ajutor de 18, 5 milioane de euro.

La jumătatea anului trecut, compania investise circa 42,1 milioane de euro şi crease 153 dintre cele 424 de locuri de muncă la care se angajase. Statul nu achitase până la acea dată nicio tranşă din ajutorul de stat aprobat. Proiectul este realizat în proporţie de 91%, potrivit datelor Finanţelor.

  • Pe locul 10 în topul celor mai mari ajutoare de stat acordate de România se află pachetul de 17,45 milioane de euro obţinut de Glasscorp.

Compania face parte din grupul turc Sisecam şi a inaugurat la finele anului 2014 o fabrică de geamuri la Buzău. Contribuţia companiei a fost de 38,4 milioane de euro şi a dus la crearea a 312 locuri de muncă.

* Până și Microsoft…

Până și grupul Microsoft a obținut un ajutor de stat. E drept, mai modest, de numai 5,06 milioane de euro.
Asta în condițiile în care nu e clar cât anume din prejudiciile din dosarul penal deschis în chestiunea mitei nu au fost recuperate atât de la compătătorul, cât și de la vânzătorul de influență, dat fiind că traficanții de influență au fost deja condamnați.

Publicat la data de 31.1.2016 .

2 comentarii

  1. Matilda
    31.1.2016, 8:39 pm

    De ce nu sare nimeni impotriva acestor finantari? Sau, de ce firmelor respective nu li se impune renuntarea la expatrierea profiturilor? Ce interese (comisioane) sint la mijloc? Nici o firma din Romania, cu capital romanesc, sediul mama in Romania, patroni romani, profit ramas in tara) nu merita finantare? Firmele romanesti sint vinate de DNA, iar cele straine care au primit si primesc finantari sint ocolite cu buna stiinta!

  2. Mircica
    3.1.2017, 10:07 am

    Articolul, oemneste bineinteles si de Microsoft doar ca exista un caz penal în care este implicat… cu adevarat un articol subiectiv despre ajutoarele de stat (aprobate, dar neacordate in final), nu-i asa?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se pierd 4 ani din viață? Dar 800.000 de ani din vieți? Liceul fără cunoștințe, fără meserie, fără diplomă: de ce pleacă tinerii unde văd cu ochii

Cum se pierd 4 din cei mai eficienți și esențiali ani din viață? Dar 800 de mii de ani din vieți? : Tinerii sunt...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Vești rele pentru banii europeni ai României: Statuia plăților directe în agricultură are picioare de lut

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română