Lista ajutaților: Cât și cui din mediul privat acordă Statul român ajutoare de stat

De Alexandra Pele , Răzvan Diaconu | 31.1.2016 .

(FOTO: transilvaniareporter.ro)

(FOTO: transilvaniareporter.ro)

În ultimii 10 ani, statul a aprobat aproape 100 de scheme de ajutor de stat pentru companiile care au investit în România.

Până la jumătatea anului 2015, sumele efective plătite pentru schemele de ajutor aprobate se ridicau la circa 361,6 milioane de euro.

La novelul întregului ultim deceniu au fost aprobate ajutoare de stat în valoare de 778 de milioane de euro, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe baza informaţiilor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

La această sumă se adaugă contribuţia companiilor – de circa 1,9 miliarde de euro. Aşadar, contribuţia statutul s-a ridicat, în medie, la circa 30% din valoarea proiectelor.

O proporţie covârşitoare de companii care au reuşit să accese astfel de finanţări (44 din top 50 cele mai mari ajutoare aprobate) au capital străin. Companiile care au primit sau urmează să primească ajutoare de stat deja aprobate s-au angajat să creeze circa 20.680 de noi locuri de muncă în urma finalizării proiectelor de investiţii.

Schemele de stat au finanţat cu precădere proiecte propuse de companii din zona auto (36% dintre cele mai mari 50 de scheme de ajutor de stat), IT, industrie (extinderea capacităţilor de producţie pentru fabrici de rulemenţi, cabluri, sticlă etc), producători de electrocasnice, de componente pentru zona de aviaţie sau producători din industria alimentară.

Listele elaborate de statul român în privința ajutoarelor de stat au fost supuse spre aprobare, cu succes, Comisiei Europene.

De menționat, de asemenea, este că unele din aceste multinaționale au cifre de afaceri mai mari decât chiar PIB-ul anual al României (v. lista de mai jos) și că unele din acestea au fost beneficiarele unor privatizări favorabile tocmai ținându-se cont de necesitatea amortizării investițiilor. Majoritatea covârșitoare își expatriază profiturile, iar în ce privește valoarea adăugată în economie practică prețurile de transfer.

ramuri

Topul celor mai mari ajutoare de stat acordate în ultimii 10 ani

În topul companiilor care au beneficiat de cele mai mari 10 ajutoare de stat acordate de Guvernele României  doar doar una singură are 100% capital românesc, reiese din datele centralizate de cursdeguvernare.ro, pe baza cifrelor furnizate de Ministerul Finanţelor.

Şase dintre companiile a căror proiecte s-au bucurat de cele mai mari finanţări din partea statului activează în industria auto.

Majoritatea schemelor de ajutor din acest top au fost acordate pentru proiecte ce au vizat majorarea capacităţilor de producţie, unele dintre ele prin investiţii green-field, bunurile fiind destinate în mare măsură pentru export.

aj de stat top

CLICK PENTRU MĂRIRE – Sursă: MFP// Notă – Sumele în lei au fost transformate în euro la un curs mediu de 4,45 lei/euro

  • Nemţii de la Daimler, pe locul întâi în topul ajutoarelor de stat aprobate de executiv

Star Assembly, companie deținută de concernul german Daimler, a primit un ajutor de stat în valoare de 37,4 milioane de euro pentru construcția unei unități de producție de transmisii  automate la Sebeș, județul Alba. Investiția totală se ridică la 237,9 milioane de euro și ar urma să ducă la crearea a 510 locuri de muncă.

Din cele mai recente date ale Ministerului Finanțelor reiese că statul nu a plătit până la ora actuală nicio tranşă din ajutorul de stat aprobat. Gradul de realizare a proiectului era de 75,23% la jumătatea anului trecut. Compania a cheltuit până la acea dată peste 179 de milioane de euro și a creat 107 locuri de muncă.

  • Pirelli Tyres a beneficiat de ajutoare de stat în valoare de 63,3 milioane de euro

Producătorul italian de anvelope Pirelli Tyres a primit două ajutoare de stat. În 2012, Guvernul a aprobat o schemă în valoare de 35,2 milioane de euro pentru creșterea capacității de producție a fabricii de la Slatina. Aceasta ar urma să ajungă în 2017 la o producție de 13 milioane de anvelope pe an, de la nivelul de 8,5 milioane în 2013. Contribuția companiei este de 104,7 milioane de euro. Proiectul este în derulare, având la jumătatea lui 2015 un grad de realizare de 29,12%. Pirelli s-a angajat să asigure 501 noi locuri de muncă. Până acum au fost create 273. Investiția companiei era de 30,5 milioane de euro în vara lui 2015, iar ajutorul de stat plătit de guvern se ridica la 5,3 milioane de euro.

Pirelli a beneficiat și în 2008 de un ajutor de stat în valoare de 28,1 milioane de euro, tot pentru extinderea capacității de producție. Contribuția companiei a fost de 159 de milioane de euro. Proiect a fost finalizat și a dus la crearea a 1.002 locuri de muncă.

(Citiți și: ”Eficiența capitalului extern și a celui autohton, față cu dezvoltarea României”)

În 2014, compania a avut o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei, un număr de 2.282 de angajați și un profit de 87,2 milioane de lei, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor.

  • Automobile Dacia, singura companie care a primit ajutor de stat fără să își asume crearea de noi locuri de muncă

Pe locul doi în topul celor mai mari ajutoare de stat acordate de România unor companii private, la egalitate cu Pirelli Tyres, se află Renault Technologie – 28,1 milioane de euro, aprobat în 2008, pentru un proiect greenfield, respectiv pentru construcția și echiparea cu bancuri de probă și piste de rulaj a centrului de încercări de la Titu. Investiția Renault s-a ridicat la 98,1 milioane de euro și a dus la crearea a 400 de noi locuri de muncă.

Grupul Renault a beneficiat în total de 5 ajutoare de stat. Cu un an înainte, executivul a aprbat o schemă de ajutor în valoare de 24,4 milioane de euro pentru fabrica de cutii de viteză Renault Mecanique România. Investiția companiei a fost de 48,9 milioane de euro (332 de noi locuri de muncă).

În 2009, Guvernul a aprobat un ajutor de stat în valoare de 15,1 milioane de euro pentru Automobile Dacia, în scopul introducerii în fabricație a unui nou vehicul de tip SUV – Dacia Duster. Valoarea totală a fost de 91 de milioane de euro și a dus la crearea a 310 locuri de muncă. În 2011, Automobile Dacia a mai primit un ajutor de stat în valoare de 6,5 milioane de euro. Contribuția companiei a fost de 19,8 milioane de euro și a dus la crearea a 105 locuri de muncă.

Cel mai recent ajutor de stat a fost semnat în 2015. Compania ar urma să primească 58,3 milioane de lei de la stat (echivalentul a circa 13,1 milioane de euro, la un curs mediu de 4,45 lei/euro). Contribuția Automobile Dacia este de 135,5 milioane de lei (30,4 milioane de euro). Compania va investi într-un proiect de automatizare a uzinei de la Mioveni. Acest ajutor este singurul acordat unei companii care nu își asumă crearea de noi locuri de muncă. Mai mult, retehnologizarea va duce la reducerea posturilor de pe platforma argeșeană, potrivit declarațiilor făcute de oficialii Renault. Angajații disponibilizați vor primi un pachet compensatoriu.

  • Pe locul patru în clasamentul celor mai mari ajutoare de stat, cu 28 de milioane de euro, se află texanii de la Lufkin Industries, unul dintre cei mai mari producători de utilaje petroliere și de gaze naturale din lume.

Compania a primit subvenții pentru deschiderea unei fabrici în județul Prahova. Valoarea investiției s-a ridicat la 108,9 milioane de euro, iar numărul de noi locuri de muncă a fost de 334. La fabrica Lufkin de lângă Ploiești se produc sonde petroliere.

  • Producătorul american de componente auto, Delphi Diesel Systems, a primit în 2009 un ajutor de stat în valoare de 24,7 milioane de euro  pentru dotarea cu echipamente a fabricii de la Miroslava (Iași), cu scopul de a extinde capacitatea de producție a pompelor de injecție pentru motoarele Diesel.

Compania Aaylex Prod operează grupul de firme Avicola Buzău, active în producţia şi comercializarea de furaje, pui şi ouă pentru incubat. Aaylex Prod a beneficiat în 2008 de un ajutor de stat în valoare de 22,5 milioane de euro pentru construirea unui complex agricol.

  • Grupul Bosch a primit 4 ajutoare de stat

Grupul german Robert Bosch figurează pe locul opt în topul celor mai mari ajutoare de stat acordate de statul român, cu un sprijin de 20,6 milioane de euro aprobat în 2012, pentru o investiție de 77,4 de milioane de euro la Jucu, în locul rămas liber după plecarea finlandezilor de la Nokia. Compania a creat 329 de noi locuri de muncă pe platforma industrială din județul Cluj.

Grupul Bosch a beneficiat în total de patru ajutoare ajutoare de stat, în valoare totală de peste 60 de milioane de euro.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Despre naționalismul economic la zi”)

Tot în 2012, statul a aprobat o schemă în valoare de 7,6 milioane de euro pentru Bosch Rexroth, parte a grupului Bosch. Proiectul a fost finalizat, fiind create 320 de noi locuri de muncă. Anul trecut, Guvernul a aprobat alte două ajutoare de stat pentru grupul german:

– 71,2 milioane de lei (circa 16 milioane de euro) pentru Robert Bosch România. Investiția companiei se ridică la 142,4 milioane de lei (circa 32 de milioane de euro). Compania ar urma să asigure 623 de noi locuri de muncă.

– 73,3 milioane de lei (circa 16,5 milioane de euro) pentru Bosch Rextroth – 568 de locuri de muncă. Contribuția companiei este de 146,7 milioane de lei (32,9 milioane de euro). Investiția presupune extinderea capacităţilor de producţie de subansambluri electronice pentru autovehicule la uzina de la Blaj.

  • În 2014, grupul german GST Safety Textiles a anunţat un proiect de investiţii în valoare de 46 de milioane de euro pentru deschiderea unei noi  fabrici de airbaguri în România. Statul a contribuit cu un ajutor de 18, 5 milioane de euro.

La jumătatea anului trecut, compania investise circa 42,1 milioane de euro şi crease 153 dintre cele 424 de locuri de muncă la care se angajase. Statul nu achitase până la acea dată nicio tranşă din ajutorul de stat aprobat. Proiectul este realizat în proporţie de 91%, potrivit datelor Finanţelor.

  • Pe locul 10 în topul celor mai mari ajutoare de stat acordate de România se află pachetul de 17,45 milioane de euro obţinut de Glasscorp.

Compania face parte din grupul turc Sisecam şi a inaugurat la finele anului 2014 o fabrică de geamuri la Buzău. Contribuţia companiei a fost de 38,4 milioane de euro şi a dus la crearea a 312 locuri de muncă.

* Până și Microsoft…

Până și grupul Microsoft a obținut un ajutor de stat. E drept, mai modest, de numai 5,06 milioane de euro.
Asta în condițiile în care nu e clar cât anume din prejudiciile din dosarul penal deschis în chestiunea mitei nu au fost recuperate atât de la compătătorul, cât și de la vânzătorul de influență, dat fiind că traficanții de influență au fost deja condamnați.

Publicat la data de 31.1.2016 .

Un raspuns

  1. Matilda
    31.1.2016, 8:39 pm

    De ce nu sare nimeni impotriva acestor finantari? Sau, de ce firmelor respective nu li se impune renuntarea la expatrierea profiturilor? Ce interese (comisioane) sint la mijloc? Nici o firma din Romania, cu capital romanesc, sediul mama in Romania, patroni romani, profit ramas in tara) nu merita finantare? Firmele romanesti sint vinate de DNA, iar cele straine care au primit si primesc finantari sint ocolite cu buna stiinta!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

O resursă care a ajuns mai scumpă și mai rară decât banii: Capitalul uman

foto conferinta Statisticile și prognozele rostogolesc forța de muncă spre podimul problemelor insolubile care stau în calea economiei. Până și finanțarea afacerilor rămâne undeva în fundal...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Securitatea energetică: Lunga listă de vulnerabilități, lista scurtă de soluții

offshore petrol-1 Schimbarea de paradigmă în lumea energiei și tranziția energetică rapidă din Uniunea Europeană pot deveni risc extern de securitate dacă România nu se adaptează...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Dosarul care se complică: Prejudiciul estimat de DIICOT la Petromidia – mai mare decât valoarea tranzacției cu chinezii. Procurorii s-ar putea apropia de celebrul Memorandum

petromidia Este posibil ca Memorandumul Rompetrol, prin care statul român și compania KazMunayGas (KMG) stabileau convertirea datoriei de 600 de milioane de dolari în obligațiuni,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Ce a refuzat România să înțeleagă din Planul Junker, astfel încât i-au picat toate proiectele propuse

jean claude junker Comisia Europeană este nemulțumită că România nu a trimis la Bruxelles niciun proiect viabil care să fie finanțat prin Planul de investiții european. Oficiali...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Politizarea infrastructurii distruge și noul Master Plan pe Transporturi

harta masterplan Discuțiile cu mediul politic pe marginea documentului de bază al infrastructurii românești se dovedesc atât de complicate încât determină guvernul să îl transforme în...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română