Liderii partidelor parlamentare au semnat o inițiativă legislativă de modificare a legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private, în cadrul consultărilor care au avut loc, miercuri, la Palatul Cotroceni, informează Administrația Prezidențială.
Inițiativa, care urmează să intre în dezbatere parlamentară, prevede că accesarea datelor personale se va face numai cu autorizația prealabilă a judecătorului, iar retenția datelor se face pe o perioadă de maximum 3 ani. Proiectul a fost distribuit, neoficial, grupurilor parlamentare, însă nu a fost făcut public nici măcar după consultările de la Cotroceni, deși a fost prezentat drept rezultatul unui dialog între societatea civilă, partide și instituții cu atribuții în domeniul securității.
Ce prevede proiectul
Art. 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
Datele de trafic referitoare la abonați și la utilizatori, prelucrate și stocate de către furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului, trebuie șterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. 2-3 și 5.
Art. 12 Accesul la date al autorităților
La solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și al securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de rețele publice de comunicații de rețele electronice destinate publicului pun la dispoziția acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția informațiilor cu caracter personal.
DESCĂRCAȚI AICI PROIECTUL LEGII
Proiectul asumat de liderii formațiunilor politice nu vizează legea securității cibernetice și nici Legea 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicație electronice destinate publicului, care a fost declarată neconstituțională.
”Proiectul convenit astăzi urmărește să ofere garanții suplimentare pentru protejarea datelor personale și a dreptului la viață privată și să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanța de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Acest principiu a fost cerut și de către reprezentanți ai societății civile și împărtășit de toți actorii implicați”, precizează Administrația Prezidențială.
Discuțiile au avut la bază principiul ”îmbunătățirii cadrului normativ pentru a pune în acord nevoia de securitate cu apărarea drepturilor și libertăților individului”.
”Președintele și-a exprimat speranța că acest proiect, care este rezultatul unui efort comun, va fi aprobat de Parlament și a subliniat, încă o dată, faptul că într-o societate democratică, securitatea, respectarea legii și libertatea trebuie puse în acord”, se mai arată într-un comunicat de presă.
Săptămâna trecută, Administrația Prezidențială a transmis grupurilor parlamentare un draft cu observații și argumente legate de o nouă Lege privind retenția datelor (așa numita lege ”Big Brother”), având în vedere că proiectul precedent a fost respins de Curtea Constituțională. Pe fondul deciziei CCR, șeful SRI de atunci, George Maior, a demisionat.
În luna iunie 2012, Curtea Constituțională a decis, la sesizarea Avocatului Poporului, că Legea nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului este neconstituțională.
Ulterior, Serviciul Român de Informații, inclusiv prin șeful său de la acea dată, George Maior, s-a implicat în promovarea legilor Big Brother.
Această implicare a avut un rezultat contrar celui scontat- CCR a declarat ca neconstituționale, în 2014, cele 3 legi solicitate de serviciu:
- legea privind obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor
- legea cartelelor pre-pay
- legea privind securitatea cibernetică
Președintele CCR, Augustin Zegrean, a denunțat anumite presiuni pe care SRI le-ar fi exercitat asupra curţii pentru “validarea” legislaţiei Big Brother și a afirmat că o parte a colegilor săi au informat despre această situație forurile europene.
Este a doua rundă de consultări în decurs de o lună. În urmă cu două săptămâni, președintele Klaus Iohannis a discutat cu partidele parlamentare despre calendarul adoptării legilor electorale și ridicarea imunității parlamentare.
