Comisia Națională de Strategii și Prognoză (CNSP) a lansat licitația pentru atribuirea contractului de realizare a autostrăzii Brașov-Ploiești, proiect pe care PSD îl dorește realizat în PPP, fără să dețină datele esențiale în baza cărora cei interesat pot face oferte corecte.
CNSP, autoritatea însărcinată de guvern să deruleze principalele proiecte care urmează să se deruleze în sistem PPP, a lansat în octombrie 2018 procedura de atribuire a contractului pentru realizarea obiectivului „Autostrada Ploieşti- Brașov”.
Documentația de licitație a fost publicată în SICAP, sistemul electronic de achiziții publice.
(Citiți și: Comisia Națională de Prognoză a lansat procedura de selecție a partenerului care va construi autostrada Ploiești – Brașov)
Un posibil ofertant a cerut, în cadrul procedurii, punerea la dispoziție a Studiului de fezabilitate în baza căruia CNSP a realizat documentația de licitație pentru a-și pregăti oferta financiară.
Răspunsul : ”CNSP nu este în măsură să pună la dispoziția ofertanților acest document, deoarece nu se află în posesia acestuia”.
Potrivit situației în care CNSP recunoaște că se află, fie instituția care s-a trezit intempestiv cu autostrăzile în brațe nu este pregătită pentru această misiune, fie servește alte interese. În orice caz, viitorul constructor, pentru a afla detaliile necesare constructiei, trebuie să discute cu altcineva decât cu entitatea care organizează licitația.
Studiul de fezabilitate este, de fapt, baza – planul și proiectul – de construcție al unei autostrăzi.
Deputatul USR Cătălin Drulă, cel care de altfel a sesizat situația, se întreabă:
- Cum poți construi o documentație de achiziție publică (așa proastă cum e) pe baza unui studiu pe care nu îl ai în posesie?
- Pe ce ar trebui să se bazeze eventualele oferte, dacă nu le dai ofertanților nicio informație – nici traseu, nici studiu geotehnic? Pe intuiție? Fler?
- În ce țară normală la cap se ocupă Comisia de Prognoză de construirea autostrăzilor?
Construcția autostrăzii Brașov-Ploiești are câteva hibe majore, una dintre cele mai importante fiind chiar acest studiu de fezabilitate. Tatiana Proskuryakova, manager de ţară al Băncii Mondiale, avertiza guvernul în august 2018: ”Știu că vorbesc despre folosirea studiului de fezabilitate din 2005 ca bază pentru un aranjament de parteneriat public-privat. Avem dubii că va funcționa acest lucru. 10 ani e prea mult timp. Studiul trebuie îmbunătățit fundamental”.
(Citiți și: Raport științific al incompetenței- România plătește 43,3 milioane dolari la Banca Mondială ca să afle oficial de ce nu poate construi autostrăzi)
Guvernul României a încercat să facă din autostrada Brașov-Ploiești un caz-școală, negociind, pe vremea guvernului Tudose, un contract de asistență în proiectul acestei autostrăzi.
Două luni după demararea discuțiilor statul român a renunțat la proiect.
