vineri

29 martie, 2024

3 septembrie, 2013

Fostul ministru al Transporturilor, liberalul Ovidiu Silaghi, a demisionat marți din funcția de deputat în Parlamentul României pentru a ocupa un post de europarlamentar. Potrivit unor surse europene liberale, procurorii DNA ar putea fi nevoiți să ceară la Parlamentul European încuviințarea urmăririi penale a lui Silaghi, cercetat pentru presupuse infracțiuni cu legătură și cu fondurile europene.

Liberalii Ovidiu Silaghi și Eduard Hellvig au renunțat marți la funcțiile de deputați pentru a merge în funcțiile de europarlamentari pe locurile eliberate de Ramona Mănescu, numită ministru al Transporturilor, și de Cristian Bușoi, numit președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Surse liberale europene au declarat, pentru cursdeguvernare.ro, că cei doi noi europarlamentari ”vor intra direct în pâine”, la PE nefiind nevoie de depunerea vreunui jurământ, iar procurorii vor fi nevoiți să ceară încuviințarea urmăririi penale și la Parlamentul European, în cazul lui Silaghi.


”Cererea va fi supusă Comisiei de afaceri juridice a Parlamentului European, iar plenul va decide printr-o rezoluție asupra ridicării sau menținerii imunității europarlamentare”, au precizat sursele.

Contactat de cursdeguvernare.ro, democrat-liberalul Sebastian Bodu, membru al Comisiei de afaceri juridice a PE, a opinat că, în mod normal, procurorii nu ar avea nevoie de ridicarea imunității lui Ovidiu Silaghi pentru urmărirea penală a acestuia, întrucât faptele de care este acuzat nu au legătură cu mandatul de europarlamentar, însă există posibilitatea ca Silaghi să ceară Parlamentului European să-i protejeze imunitatea parlamentară.

”Dacă mă uit în protocol, nu este nevoie de ridicarea imunității, pentru că presupusele fapte nu au fost săvârșite în calitate de europarlamentar. Procedura privind imunitatea prevede, însă, douîă posibilități: fie procuorii cer ridicarea imunității, fie un europarlamentar, pentru care procurorii au demarat acțiuni judiciare, cere Parlamentului European să i se protejeze imunitatea europarlamentară. Dacă Ovidiu Silaghi va cere o astfel de protecție, noi, la Comisie, vom analiza”, a explicat Bodu.

Într-adevăr, Protocolul privind privilegiile si imunitatile Comunitatii Economice Europene prevede, la art. 8, că europarlamentarii ”nu pot fi cercetati, retinuti sau urmariti în justitie datorita opiniilor sau voturilor exprimate în contextul exercitarii functiilor lor”.


Acesta a fost, de pildă, cazul europarlamentarului Adrian Severin, pentru care procurorii români au cerut Parlamentului European ridicarea imunității pentru presuse fapte care aveau legătură cu activitatea sa, respectiv promovarea unor amendamente la solicitarea unor pretinși lobby-iști.

Un alt caz a fost, însă, cel al lui George Becali. El era deja urmărit penal când a ajuns europarlamentar în iulie 2009.

Atunci, un oficial european explica, pentru Mediafax, că orice europarlamentar are imunitate, chiar și pentru fapte de dinainte de obținerea calității de europarlamentar.

”O persoană în această situaţie (n.red. întrebarea a fost legată de imunitatea care se aplică în cazul unui eurodeputat vizat de o procedură judiciară în curs, demarată anterior alegerii sale) a fost aleasă dar nu este încă eurodeputat. Va fi la 14 iulie, dacă mandatul nu este contestat. De la această dată, se aplică imunitatea şi autorităţile judiciare, pentru a continua demersurile începute, trebuie să ceară acordul PE”, a explicat, la solicitarea MEDIAFAX, un reprezentant al Serviciului de presă al PE.

în 19 august, procurorul general a demarat procedurile de începer e a urmăririi penale faţă de Ovidiu Silaghi, pentru presupuse fapte de trafic de influenţă.

Prezumtivele fapte ar fi fost săvârşite în perioada în care Silaghi era ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta I, în anul 2012.

Silaghi a fost denunțat de Nelu Iordache, aflat în arest preventiv, că ministrul ar fi luat de la omul de afaceri 200.000 de euro pentru a interveni la Compania Națională de Autorstrăzi și Drumuri Național, ca aceasta să nu mai rezilieze un contract cu firma de construcții dețiunută de Iordache, Romstrade. Contractul se referea la construcția unui tronson al autostrăzii Arad – Nădlac, finanțat din fonduri europene.

Ovidiu Silaghi a negat acuzațiile și a pus acțiunile judiciare împotriva sa pe seama unor presiuni politice de care responsabil ar fi președintele Traian Băsescu.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: