Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

Leul – care „prăbuşire” ? Datele arată un reglaj fin în raport cu euro

de Marin Pana , 10.1.2019

Imediat ce s-a afişat cotaţia calculată conform tranzacţiilor de pe piaţa valutară din 9 ianuarie 2019, respectiv 4,6722 lei/euro, au şi apărut titlurile alarmiste, mergând până la ”Leul s-a prăbuşit. Cea mai slabă cotaţie din istorie”.

Dincolo de faptul că 4,67 lei/euro nu este nici un fel de prag psihologic iar „prăbuşirea” a fost de 0,11%, hai să vedem ce se întâmplă de fapt.

„Prăbuşiri” au fost şi au să mai fie, după cum se poate exemplifica aleator dintr-o trecere în revistă a unor ştiri de profil păstrate pe Internet, ce poate fi relaţionată cu valorile medii anuale la care vom face referire în cele ce urmează:

23 noiembrie 2017: „Curs valutar, Leul o nouă prăbuşire”                          4,6546 lei/euro

9 noiembrie 2017: „Leul s-a prăbuşit. Cel mai slab curs din istorie.             4,6495 lei/euro

16 noiembrie 2016: ”Leul ‘a picat în cap’ pur şi simplu”                              4,5218 lei/euro

Aşadar, hai să luăm un pic de distanţă şi să privim tabloul complet. Datele oficiale publicate de BNR arată un curs mediu de 4,5681 lei/euro pentru anul 2017 şi o valoare de 4,6535 lei/euro pentru 2018, absolut în linie cu estimările făcute de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, care şi stau la baza celor 204 miliarde euro PIB România antamate pe anul trecut.

Astfel, s-ar zice că Banca Naţională a gestionat corespunzător cursul de schimb în raport cu cerinţele impuse indirect prin măsurile de politică economică, deşi nu asta era treaba ei de bază prevăzută de lege, ci stabilitatea preţurilor. Unde, de altfel, a reuşit înaintea ultimei luni din an să reintre în coridorul-ţintă de 2,5% plus/minus un punct procentual (3,43%).

În treacăt fie spus, cursul a ieşit cum trebuie, mai rămâne să vedem cum se materializează numărătorul fracţiei dătătoare de 204 miliarde de euro, adică PIB-ul în lei de 949,6 miliarde lei. Prezentat ca atare în comunicatele privind execuţia bugetară şi în raport cu care apar public rezultatele din execuţia bugetară ( de exemplu 2,74%, deficitul din noiembrie 2018, se bazează pe PIB-ul de 949,6 miliarde lei la finele anului).

Revenind însă, la oile noastre, se poate vedea uşor, că devalorizarea de anul trecut a monedei naţionale faţă de moneda unică europeană a fost de 1,87%, simplificat 1,9%. Inflaţia anuală medie, calculată conform normelor europene pentru comparabilitate, este estimată curent la 4% pentru România şi 1,7% pentru Zona Euro.

La un diferenţial de inflaţie de 2,3% (de fapt se împarte, dar n-are rost să facem „farmacie” la a doua cifră după virgulă, că de-aia e piaţa piaţă, fie ea şi valutară) rezultă că leul românesc s-ar fi întărit faţă de euro cu 0,4%. Ceea ce ar fi fost o bizarerie majoră, dat fiind deficitul extern însemnat din contul curent, care se duce spre pragul de 4% din PIB, în contracurent cu evoluţiile din Zona Euro.

Acum să vedeţi cum le aranjează piaţa, dacă împărţim  4,6722 lei/euro la 4,6535 lei/euro, rezultă o devalorizare NOMINALĂ a leului de exact 0,4% faţă de anul trecut, respectiv alinierea la valoarea REALĂ, exact la nivelul euro dat de evoluţiile combinate pe partea de inflaţie şi din piaţa valutară.

Astfel, pe principiul de la Radio Erevan, nu ar să ne mirăm cum scade leul faţă de euro, ci cum reuşeşte să se menţină la egalitate ca putere de cumpărare. În fine, dar nu în ultimul rând, reamintim că decizia de a avea un curs flotant, respectiv o politică monetară proprie, a fost luată în criza din 1997 -1999.

Când colegii noştrii de val de aderare în UE, bulgarii au marşat la propunerea simplă de a intra pe curs fix la valoarea fostei mărci germane ( de unde şi nivelul de 1,9596 leva/euro, pe care nu îl mai comentează nimeni). Doar că, între timp, instrumentul de politică păstrat de noi şi abandonat de ei ne-a ajutat să-i salutăm din mers şi să urcăm la 63% din media UE ca PIB/locuitor faţă de doar 49% în cazul lor.

Mergeți în homepage ›

Etichete: , ,
Publicat la data de 10.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult