Cu șapte luni înainte de aderarea Letoniei la zona euro, programată pentru 1 ianuarie 2014, majoritatea locuitorilor republicii baltice se opun monedei unice, arată un sondaj dat publicității luni la Riga.
Aproximativ 60% dintre respondenți s-au declarat împotriva aderării la zona euro, iar 24% se opun ‘’categoric’’, în timp ce doar 36% dintre cei intervievați sunt în favoarea aderării la euro, potrivit sondajului, realizat în perioada 2-23 aprilie pe un eșantion de 1.016 persoane.
Membră a UE din 2004, Letonia a cerut formal la începutul lunii martie Comisiei Europene și Băncii Centrale aprobarea pentru a se alătura zonei euro la 1 ianuarie 2014, cele două instituții urmând să se pronunțe în luna iulie.
Letonia ar urma să devină a 18-a ţară membră a zonei euro şi cea de-a doua fostă republică sovietică ce adoptă moneda euro, după țara vecină Estonia, care a aderat la 1 ianuarie 2011. Lituania, speră, de asemenea, că va adera în 2015.
Autorităţile de la Riga consideră că, în pofida crizei din zona euro, o ţară mică precum Letonia, care are doar două milioane de locuitori, are tot interesul să se alăture blocului unde se găsesc deja principalii săi parteneri comerciali. În plus, guvernul de centru dreapta respinge de asemenea ideea organizării unui referendum cu privire la aderarea la zona euro, aşa cum solicită opoziţia de stânga.
Letonia este în prezent una dintre economiile cu cel mai puternic ritm de creştere din Uniunea Europeană, revenindu-şi după mai mulţi ani de austeritate în urma contracţiei cu 20% a Produsului Intern Brut în 2009 din cauza crizei globale. Din cele 10 ţări care au aderat la Uniunea Europeană după 2004, Slovenia a fost prima care a adoptat euro în 2007, urmată de Cipru şi Malta în 2008, Slovacia în 2009 şi Estonia în 2011.
Criza a speriat țările interesate
Interesul față de aderarea la zona euro este în scădere și în rândul celorlalte țări care și-au declarat intenția pentru moneda unică. Rezervele vin pe fondul crizei care a afectat pe rând statele din zona euro.
În Polonia, oficialii se declară favorabili ca Varșovia să adopte moneda euro cât mai curând posibil, însă, pe fondul reticenței populației, guvernul polonez are în vedere organizarea unui referendum pe această temă. Decizia a fost amânată după 2015, când în Polonia sunt programate alegeri generale.
În Cehia, noul președinte Milos Zeman a declarat că nu vizează o integrare a țării în zona euro în următorii cinci ani. Nici Ungaria nu se grăbește spre moneda euro, guvernul condus de Viktor Orban fixând anul 2018 pentru o posibile aderare a țării la zona euro.
De asemenea, Bulgaria nu și-a fixat un termen, asemenea Suediei, care nu a mai redeschis discuțiile privind acest dosar după ce adoptarea monedei euro a fost respinsă de cetățeni la referendumul organizat în 2003.
În ceea ce privește România, guvernul a anunțat că Bucureștiul nu a renuntat la adoptarea monedei unice europene, dar programul este “readaptat” la realitatile din tara noastra si din zona euro. Adoptarea monedei unice “rămâne un obiectiv fundamental, dar trebuie să fim pregătiți când vom intra în zona euro”, afirma premierul Victor Ponta luna trecută, notând că “dacă alții nu se grăbesc, trebuie să nu ne grăbim nici noi”.
