Analiză

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru,… Mai mult

04.11.2018

Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

Legislația penală intră, oficial, la modificat: Articolele speciale ”Dragnea” și ”Tăriceanu”. Dezincriminări, blocări de probe, redefiniri ale infracțiunilor

de Razvan Diaconu , 18.4.2018

PSD a înregistrat miercuri proiectele pentru modificarea codurilor penale.

Cele peste 1.000  de amendamente dezincriminează mai multe fapte (de exemplu – neglijența în serviciu), scurtează pedepsele (în special pentru fapte de corupție și asimilate), îngreunează desfășurarea anchetelor și a proceselor, scurtează termenele de prescripție și relaxeză regimul eliberărilor condiționate.

”Grupul infracțional organizat” și ”Traficul de influență” sunt redefinite altfel.

Cel puțin una dintre prevederi vizează situația în care se află Liviu Dragnea, președintelui social-democraților: acesta ar scăpa de condamnarea la doi ani cu suspendare în Dosarul Referendum.

Ce prevede ”modificarea Dragnea”:

  • o hotărâre definitivă (de condamnare sau de achitare) va trebui să fie motivată în cel mult 30 de zile, sau în cazuri excepționale în 60 de zile (dacă judecătorii își motivează imposibilitatea de a o face în 30 de zile). Prevederea apare și în modificările la Legea 304/200 privind organizarea sistemului judiciar
  • motivarea trebuie semnată de toți judecătorii care au participat la ultimul termen de judecată la dezbateri, deliberări, pronunțarea sentinței. În cazul în care acest lucru nu este posibil, indiferent de motiv (adică și în cazul decesului unuia dintre magistrați, ceea ce ar fi o prmeieră la nivel mondial), atunci cauza se repune pe rol, deci practic se reia judecata ultimului termen într-o nouă componență a completului de judecată.

S-a introdus și precizarea clară că Nu există infracțiune de favorizare a infractorului atunci când este vorba despre modul cum sunt adoptate actele normative, care și ea i-ar ajuta pe miniștrii implicați în dosarul Belina, și chiar pe Liviu Dragnea.

Ce prevede ”modificarea Tăriceanu”:

Este propus și un amendament care l-ar salva pe președintele celeilalte camere a Parlamentului, senatorul Călin Popescu Tăriceanu.

Conform unui nou alineat ce ar putea fi introdus la articolul 273 din Codul Penal:

“Nu constituie infracţiune refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează, refuzul de declara în sensul solicitat de organele judiciare, modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului şi nici simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos şi de rea-credinţă, al acestora”.

Dezincriminare prin reinterpretarea deciziilor CCR

O altă propunere ar putea declanșa un val de dezincriminări și introduce o inovare unică în lume: considerentele dintr-o hotărâre a CCR (NU dispozitivul ei) pot fi utilizate pentru aplicarea principiului legii penale mai favorabile.

Adică, chiar dacă CCR spune că un articol nu este neconstituțional, dacă în argumnetare apar precizări care l-ar putea favoriza pe un condamnat sau inculpat, ele se vor aplica (procedura s-a folosit pentru o propunere de anul trecut a introducerii pragului valoric la abuzul în serviciu).

Ce spune prevederea propusă acum:

“Se asimilează legii penale de dezincriminare și deciziile Curții Constituționale prin care se stabilește neconstituționalitatea unor dispoziții din legile penale, prin care se consideră constituționale numai anumite variante de încriminare sau prin care se dezincriminează total sau parțial, ca fiind contrare Constituției, fapte penale precum și deciziile care se referă la alt tip de norme penale decât cele de incriminare.

Obligativitatea aplicării deciziilor Curții Constituționale ca lege penală mai favorabilă se referă atât la dispozitiv, cât și la considerentele acestora.”

Redefinirea grupului infracțional organizat

Este redefinit și grupul infracțional organizat, încadrarea nemaifiind valabilă atunci când grupul nu funcționează constant și pe o perioadă lungă de timp:

Definiția actuală:

“Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.”

Propunerea PSD:

“Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material;

Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Prin infracțiune gravă se înțelege oricare dintre infracțiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.”

Restrângerea statutului de funcționar public în sens penal

Se mai propune abrogarea alin. 2 de la art. 175 din Codul penal, cel care definește funcționarii publici în sens penal.

Concret este vorba despre:

(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public

În această actegorie intrau executorii judecătorești, notarii și lichidatorii.

Datele despre un dosar penal sunt secrete până se ajunge la proces

O altă modificare despre care se știa deja și a fost larg comentată este cea privind inetrzicerea oricăror date despre anchetele penale.

Se introduce o excepție definitiă foarte vag, dar care vizează probabil acuzați d eterorism sau crimă, nu și de fapte de corupție: “doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză”.

(3) “În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi
publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri.”

(4) În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză.

(5) Comunicările publice prevăzute la alin. (4) nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate de săvârşirea unei infractiuni.

(6) În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârsirea unor infractiuni.”

(Citiți și: Comisia Iordache se apucă luni de ”muncă”. Un procuror explică: cum te afectează pe tine modificarea codurilor penale)

Traficul de influență – modificat fundamental

Traficul de influență este limitată prin introducerea sintagmei “promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar”:

Modificarea propusă:

„(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisi unii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Forma actuală:

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

De asemenea, se introduce o limită în timp (de 6 luni de la faptă) pentru care mituitorii beneficiază de avantajele unui denunț:

„(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia.”

Reducerea termenului la care devine posibilă eliberarea condiționată, noi circumstanțe atenuante

Un condamnat va putea fi eliberat după executarea a jumătate din pedeapsă, în loc de două treimi, ca până acum.

De asemenea, la circumstanțe atenuante au fost adăugate două noi alineate:

  • conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii
  • conduita după săvârșirea infracțiunii şi în cursul procesului penal, fără a se aprecia această circumstanță în defavoarea inculpatului, dacă aceasta a adoptat o poziție de nerecunoaștere a săvârșirii infracțiunii, deoarece s-a considerat nevinovat

Prevederi care fac imposibilă folosirea unor informații și probe obținute legal

  • „Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, care nu au legătură cu infracţiunea sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Acestea se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii și pot fi puse la dispoziția celui vizat, la solicitarea acestuia. La soluţionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi șterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal, dacă nu s-a obținut mandat de interceptare și pentru restul convorbirilor.În cazul în care pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indicii săvârșirii și ai altor infracțiuni, poate fi cerută completarea mandatului și cu privire la acele infracțiuni. Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și libertăți, restul consemnărilor rezultate din mandatul de supraveghere tehnică urmând a fi distruse în termen de 30 de zile de la obținerea acestora.”
  • „Datele, informațiile și rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obținute în baza Legii nr. 51/1991 nu pot fi utilizate în alte cauze și pentru cercetarea altor infracțiuni decât cele ce afectează siguranța națională, potrivit acestei legi și pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancțiunea nulității absolute.
  • Prin fapte prevăzute de Legea nr. 51/1991 care afectează siguranța națională se înțeleg infracțiunile prevăzute de Titlul X – XII din Codul penal, cele prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare precum și cele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării de acte de terorism. Extinderea situațiilor pentru care pot fi obținute mandate de siguranță națională prin orice acte normative sau administrative este interzisă și se pedepsește, potrivit legii. (3) Datele, informațiile și rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obținute cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (2) nu pot fi utilizate în cadrul niciunui proces penal, indiferent de stadiul de soluționare a cauzei.”
  • „Obiectele care nu au legătura cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparțin, în termen de 30 de zile de la data ridicării, cu excepția celor care sunt supuse confiscării, în condițiile legii sau pentru care a fost obținut ulterior mandat de percheziție.”
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Curtea Constituțională din Costa Rica respinge cererile de eliberare ale Elenei Udrea și Alinei Bica

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională din Costa Rica a respins cererile de eliberare depusă de Elena Udrea şi Alina Bica, potrivit presei locale citate de Mediafax În recursul… Mai mult

Stiri

Primele condamnări împotriva ultrașilor de la protestele din februarie 2017 – ani de închisoare cu executare

Vladimir Ionescu

Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei a pronunțat vineri primele sentințe în cazul acțiunilor violente ale provocatorilor care au încercat să deturneze protestul pașnic din luna… Mai mult

Stiri

Ecaterina Andronescu se întoarce: Președintele Iohannis i-a semnat decretul de numire la Ministerul Educației

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul pentru numirea Ecaterinei Andronescu la Ministerul Educaţiei, în contextul în care expira termenul de interimat la minister al… Mai mult

Stiri

Inflaţia din România – a doua cea mai mare din UE în octombrie

Adrian N Ionescu

Rata anuală a inflației pe octombrie din România (4,2%) a fost a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, după cea a Estoniei (4,5%), potrivit… Mai mult

Stiri

INS: Cheltuielile de cercetare dezvoltare – 0,5% din PIB în 2017. Majoritatea sunt cheltuieli curente

Adrian N Ionescu

Cheltuielile de cercetare – dezvoltare din România au fost mici anul trecut (0,50% din PIB) şi majoritatea s-au dus pe salarii şi pe „materiale”, conform… Mai mult

Stiri

Fed va revizui instrumentele pe care le foloseşte pentru atingerea obiectivelor privind inflaţia şi ocuparea forţei de muncă

Alexandra Pele

Rezerva Federală (Fed), sub presiunea unei Case Albe critice, va efectua în următorul an o revizuire aprofundată cu privire la modul în care “îndrumă” economia… Mai mult

Stiri

Constituționalitatea Fondului Suveran costă 8000 de euro pe lună: Victor Ponta publică un document din care ar reieși că OUG de înființare a Fondului Suveran e neconstituțională

Razvan Diaconu

Fostul premier Victor Ponta a prezentat vineri pe pagina sa de facebook un document din care rezultă că Ordonanța de Urgență prin care s-a reglementat,… Mai mult