Ministrul de Finanțe, Anca Dragu, a declarat vineri că Finanţele intenţionează să lanseze în dezbatere publică proiectul de lege a redevenţelor în primul trimestru al anului viitor, pentru mai mult de o lună, astfel încât toate instituţiile statului şi organizaţiile să poată trimită opinii şi vrea ca legea să devină funcţională în 2017.
„În ceea ce priveşte redevenţele, în proiectul de buget pentru anul viitor am continuat regimul din anul 2015 şi avem 1,5 miliarde lei deja în veniturile bugetare pentru 2016, prin continuarea regimului din 2015”, a declarat vineri ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, la dezbaterea pe buget din comisiile reunite de Buget-Finanţe ale Parlamentului.
Ea a explicat că pentru anul viitor s-a găsit o soluţie temporară, până când va deveni funcţională noua lege, care se află în lucru.
„Pentru proiectul de lege privind redevenţele ne aflăm într-o fază avansată a elaborării. Dorim ca în primul trimestru al anului viitor să o punem în consultare publică suficient timp, mai mult de o lună, astfel încât (…) toată lumea să-şi formeze o părere, o opinie despre această lege şi am dori ca în 2017 să avem deja o lege funcţională şi să nu mai mergem pe aceste prelungiri”, a punctat ministrul, răspunzând la o întrebare pe această temă.
(Citiți și: ”Redevenţele pe resurse revin în discuţie: Cum stă România faţă de alte ţări din UE”)
Miza unui nou proiect de lege a redevențelor o reprezintă taxarea afacerilor cu petrol și gaze, care nu a putut fi modificată o lungă perioadă de timp din cauza prevederilor contractului de privatizare a Petrom.
(Citiți și: ”Dosarul redevențelor la petrol și gaze / Cine sunt responsabilii fără responsabilitate în amânarea cu un an a taxării”)
O nouă lege putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015, însă guvernul Ponta a evitat acest subiect. Pe parcursul anului 2015, fostul premier, dar și ministrul său de finanțe au anunțat că nu doresc să emită o ordonanță de urgență pe acest subiect,m considerând că misiunea stabilirii nivelului redevențelor trebuie să revină parlamentului.
Guvernul Ponta a încercat, în aprilie 2014, să negocieze viitoarele redevenţe la petrol şi gaze, la nivelul Ministerului de Finanţe constituindu-se “un comitet interministerial” care a analizat oportunitatea modificării sistemului de taxare a hidrocarburilor. Rezultatul acestor negocieri nu a fost anunţat public, dar lipsa unei iniţiative legislative denotă faptul că respectivul comitet a constatat lipsa de oportunitate a acestei modificări.
(Citiți și: ”Ordonanţă de urgenţă pentru amânarea creșterii redevenţeleor la petrol şi gaze”)
Nivelul redevențelor a constituit subiect de discuții și cu FMI. Ulterior acestor discuții, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duțu, afirma că, pe termen scurt, o majorare spectaculoasă a redevențelor este puțin probabilă.
Premierul Ponta afirma în luna iunie 2015, după o întrevedere cu reprezentanţi Petrom şi Exonn, că viitoarea lege a redevențelor va conține un sistem diferenţiat pentru exploatările terestre şi cele maritime, întrucât investiţiile pentru exploatările offshore sunt mult mai mari.
Guvernul a majorat prin Ordonanţa 102/2013 redevenţele pentru resurse minerale, cu excepția celor de petrol și gaze.
Citiți și: ”Document / Redevențele pe resursele României, în buget: Cifre oficiale și câteva comparații cu alte taxe”)
Noul sistem de redevenţe, care au fost majorate cu 25%, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014.
Redevențele la țiței și gaze nu puteau fi modificate până în luna decembrie 2014, atunci când a expirat o clauză din contractul de privatizare a Petrom, încheiat în 2004, prin care statul se obliga să păstreze timp de zece ani redevenţele la petrol şi gaze.
