Prevenirea și combaterea violenţei psihice (bullying) în şcoli a fost introdusă în Legea Educaţiei Naţionale – marți, proiectul inițiat de deputatul Petre Florin Manole a fost aprobat în Senat, camera decizională.
Reglementarea prevede formarea şi informarea personalului didactic cu privire la problemele care decurg din acest tip de comportament, precum și asistenţa psihologică pentru aceste cazuri speciale de violențe, care produce traume grave și, uneori, poate duce la sinucideri.
Documentul conține și o definiție a bullying-ului, fenomen care ia proporții, dar este încă puțin conștientizat nu numai de către agresori, victime la rândul lor (ale unor abuzuri din familie, cel mai adesea), ci și de profesori.
Definiția
Violența psihologică – bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, în mod constant și repetat, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.
Bullyingul acționează pe trei niveluri: discriminare, hărțuire și violență fizică, și are un impact grav asupra victimelor: reduce self-esteem-ul, izolează copilul, poate duce la depresie și chiar la suicid.
România se situează pe locul trei în clasamentul european (care include 42 de țări), potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
În mediul școlar, 73% dintre copii spun că au întâlnit o situaţie de bullying între egali la nivelul unităţii de
învăţământ în care învaţă, iar 58% în cazul clasei lor, conform unui studiu realizat de asociația Salvați Copiii!
Următorul mediu, din perspectiva frecvenţei de apariţie a bullying-ului este cel online (69% dintre respondenţi) iar mediul în care copiii spun că apar cel mai rar astfel de comportamente este reprezentat de grupul lor de prieteni (46%).
Situații specifice de bullying:
- 73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying, în școala lor.
- 58% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying în clasa lor.
- 69% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul online.
- 46% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying în grupul de prieteni.
Unii copii au menționat în cadrul cercetării că există situații când unii profesori încurajeză bullying-ul sau pe agresori (umilind în mod constant unii copii).
În cazul acestor cadre didactice, a explicat pentru cursdeguvernare.ro deputatul Petre Florin Manole (foto), normele metodologice vor stabili și sancțiuni, care, „în cazul comiterii unor acte de o gravitate deosebită”, pot merge până la excluderea din învățământ.
În acest sens, parlamentarii se vor implica și vor colabora cu Ministerul Educației, atunci când vor fi elaborate normele.
Legea este importantă și pentru simplu fapt că se discută despre acest fenomen, spune deputatul Manole, faptul că s-a ridicat problema, Discuția din momentul de față este extrem de jos. „Cele mai multe dintre cazuri nu au nevoie de legislație pentru rezolvare. Au nevoie, atât copii, cât și părinți, cât și profesori, că sunt niște limite dincolo de care nu mai este ceartă, nu mai este îndrumare, ci este violență, agresivitate, hărțuire sau că afectezi psihic un copil care se poate recupera apoi foarte greu sau deloc”, a declarat Petre Florin Manole.
