Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Chestiunea

Document / Unde sunt banii pe care guvernul încearcă să-i stoarcă din privat: 36% din datorii sunt la companiile de stat. Și la PSD

Un număr de 10 companii de stat sau ale administrației  însumează peste 36% din totalul contribuțiilor sociale restante înregistrate la 30 septembrie 2017. Datele apar… Mai mult

10.11.2017

Chestiunea

Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația

Echilibrele macroeconomice suferă o deteriorare semnificativă ca urmare a politicii prociclice guvernamentale de stimulare a consumului. Politica prociclică a dus la creşterea deficitului comercial şi… Mai mult

09.11.2017

Legea hipermarketurilor – adoptată: Constângerile la care sunt obligați marii retaileri și oportunitatea momentului pentru producătorii autohtoni

de Victor Bratu , Răzvan Diaconu 8.6.2016

supermarket5Legea care îi obligă pe comercianţi să expună la raft, pentru anumite categorii de produse, 51% produse româneşti a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor, for decizional. Actul normativ se referă la marii retaileri: regula ”lui 51%” nu se aplică retailerilor cu afaceri mai mici de 2 milioane de euro anual.

Proiectul votat miercuri are însă mize mult mai mari :

– pe de o parte, marilor retaileri li se restrâng instrumentele de forță prin care își impuneau  drepturi care-i favorizau în fața micilor producători (termene foarte lungi la plata către aceștia amărfurilor vândute, mai multe tipuri de taxe pentru prin care condiționau preluarea mărfurilor etc)

– pe de altă parte legea e o importantă oportunitate de afaceri în comerț, de care pot profita producătorii autohtoni – firește, cei care au viziune și care pot respecta standarde atât de calitate cât și de cantitate.

Legea, adoptată fără voturi ”împotrivă”, 293 de deputați votând “pentru”, urmează să fie trimisă preşedintelui spre promulgare.

Proiectul adoptat miercuri, care într-o formă inițială (la care s-a renunțat) prevedea și închiderea marilor magazine în week-end, a fost contestat de asociația marilor retaileri şi a fost amânată de mai multe ori.

Veștile proaste pentru marii retaileri

Potrivit formulei adoptate miercuri, hipermarketurile sunt obligate să apeleze la un număr limitat de intermediari pentru furnizarea mărfurilor, fiind adoptată de principiu formula ”lanțului scurt de aprovizionare”.

Metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare se aprobă însă prin hotărâre de Guvern, au decis deputații.

Proiectul de lege prevede: Comercianții — persoane juridice autorizate au obligația ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate și de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanțul scurt de aprovizionare.

Singura problemă greu de rezolvat: cum se va respecta legea în perioada de iarnă pentru categoriile legume/fructe?

Excepție de la ”regula 51%” fac comercianții cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei.

Eliminarea instrumentelor ”de forță” ale retailerilor :

  • Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii
  • Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianți aceleași produse la un preț de achiziție mai mic sau egal cu cel cu care a achiziționat produsele respective
  • Marile lanțuri mai sunt obligate prin lege să plătească furnizorilor produsele livrate în maximum 30 de zile. Termenul de plată al produselor alimentare proaspete a fost stabilit la maximum 7 zile.

Comerciantul persoană juridică are și obligația să organizeze evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare autohtone. Frecvența evenimentelor și orarul de desfășurare se stabilesc prin hotărâre a Consiliului local.

Definiții din lege :

Carne românească– carne provenită de la animale crescute în ferme din România

Produs românesc– produs obținut pe teritoriul național, din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România,  produsul are la bază interesul acordat de producători comercianților în sensul asigurării siguranței și securității alimentare

Lanț scurt de aprovizionare – un lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică la nivel local și regional și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori

Proiectul mai stabilește că pe etichetele produselor din carne proaspătă trebuie trecută țara de proveniență a cărnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România conținut de acestea.

Veștile amestecate pentru producătorii autohtoni: Începe munca

Marea problemă a fermierilor români, cei care  sunt beneficiarii teoretici ai legii adoptate miercuri de Camera Deputaților, este lipsa lanțurilor de colectare/depozitare/ furnizare de produse.

La aceasta se adaugă un standard de calitate garantat de producătorii autohtoni, la mărfurile care să fie livrate la prețuri competitive.

Problema este critică în special în sectoarele legume/fructe și lactate, care necesită condiții speciale de depozitare și transport.

În România nu există sisteme funcționale regionale de colectare și, cu excepția Bucureștiului, unde funcționează de ceva vreme într-o formulă restructurată Piața de Gros, nici depozite frigorifice regionale.

Legea crează o importantă oportunitate de afaceri în acest sector comercial din cauză că în lanțul dintre producător și vânzător lipsește o verigă importantă.

Legea crează momentul examenului de maturitate pentru asociațiile de producători, care ar putea să articuleze o inițiativă cu adevărat importantă pentru membrii lor.

De asemenea, legea este un test și pentru noile autorități locale, cele chemate să aibă viziunea dezvoltării, să sprijine acest gen de acțiune.

O altfel de oportunitate de piață

Legea vine într-un moment excepțional pentru producătorii cu viziune, din punct de vedere al cererii:

Majorările salariale au expandat cererea în ultimele luni, trendul va continua în tot anul 2016, astfel încât afacerile din comerț au crescut, în T1 al acestui an, cu peste 27% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu produse alimentare ocupă nu mai puțin de 38 % din coșul lunar al unei familii, iar legea se referă tocmai la acest tip de produse.

Legea reprezintă, sînsă, și o altfel de oportunitate pentru producătorii autohtoni: eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană anul trecut, alături de problemele create de sancțiunile impuse Rusiei, a creat dificltăți producătorilor români care, acum, primesc un ajutor pe care l-ar putea fructifica.

Rămâne de văzut dacă producătorul autohton va ști să profite de noile prevederi legale și va reuși să fie nu doar competitiv, ci și constant în garantarea cantităților solicitate de cerere și, implicit, de retaileri.

Un experiment eșuat în urmă cu 10 ani

Lipsa unei infrastructuri de colectare și depozitare a produselor agricole a fost sesizată încă de acum 10 ani de francezii de la Carrefour, care au încercat să sprijine realizarea în România a acestui tip de infrastructură comercială.

La momentul respectiv, o delegație franceză a venit în România și a acționat pe 2 planuri: a încercat să determine guvernul Tăriceanu să adopte măsuri în acest sens și a contactat marile asociații agricole și mari afaceriști români cărora le-a prezentat proiectul.

Carrefour nu a intenționat să se implice direct în construcția acestei afaceri, însă a oferit gratuit proiecte franceze deja realizate, suport tehnologic, pre-contracte de cumpărare de marfă, chiar ajutor în scrierea unor proiecte pentru finanțare europeană.

Ambele demersuri au eșuat, fie din lipsă de viziune, în cazul guvernului, fie din lipsa încrederii și finanțării, în cazul marilor afaceriști.

Iar francezii s-au întors acasă fără să își explice de ce în magazinele lor din România, țară cu imens potențial agricol, se vând în continuare în cantități impresionante cartofi din Polonia sau mere din Spania. Și nici nu au mai revenit cu propunerea.

Politicieni fericiți

Marin Anton PNL, iniţiatorul legii, a declarat miercuri că toţi consumatorii vor beneficia de pe urma acestui act normativ. “Un aspect foarte important pentru toţi românii, toţi consumatorii din supermarketuri, este acela că produsele româneşti, produsele alimentare româneşti, vor fi în proporţie de 51% prezente pe rafturile supermarketurilor. Asta înseamnă că, atât producătorii români, cât şi consumatorii români vor avea produse proaspete şi sănătoase româneşti pentru consum”.

Florin Pâslaru, lider grupului PSD, a remarcat: “Astăzi am votat o lege extrem de importantă, o lege aşteptată de toată România. Îi felicit pe toţi colegii care au votat acest lucru şi nu înţeleg de ce se găseşte una sau două persoane, cred că-i o singură persoană în această Cameră, care nu votează această lege şi nu vrea să ajute producătorii români. Vă felicit pe cei care aţi votat această lege pentru că noi şi România aveam nevoie de această lege”

Preşedintele Comisiei de agricultură, Nini Săpunaru (PNL), afirmă că, în decursul dezbaterii de la comisie, au fost respinse propunerile venite din partea patronatelor. “Nu închidem magazinele în week-end, acea prevedere din proiect am abandonat-o. Proiectul de lege prevede amenzi pentru cei care nu respectă alte prevederi importante din lege, precum aceea că nu ai voie să mai faci facturi în plus la producători, nu ai voie să impui un preț minim pe piață, cum s-a întâmplat până acum. Sunt amendați cu sume între 100.000 — 150.000 de lei și în caz de abateri repetate se poate merge până la închiderea magazinului”, declară Nini Săpunaru

Marii retaileri: nu există nicio garanție pentru protejarea producătorilor români

“Conceptul de adoptat de către Comisia de Agricultură nu reprezintă deloc o garanție nici pentru consumatorul român că va avea acces la produse românești într-o pondere mai mare – dar la prețuri egale sau mai mici – și nici pentru producătorii români că vor fi apărați de concurența unor producători externi. Dimpotrivă, apare riscul ca, de exemplu, producătorii bulgari să devină mai atractivi pentru magazinele din sudul României și cei din Ungaria pentru magazinele din vestul țării. În prezent, supermarketurile reprezintă principalul canal de promovare a produselor românești, iar această tendință va continua. Motivația este simplă: consumatorii din România solicită produse românești”, arăta Asociația Marilor Rețele Comerciale, într-un comunicat emis în urmă cu o lună.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.6.2016

2 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN
    8.6.2016, 10:10 pm

    1.O astfel de lege trebuia sa aiba doua etape distincte de emitere si promovare – prima “parte” de protectie financiara a producatorului roman fiind oportuna, scutit de acum, de diferitele taxe si taxulete pentru a i se achizitiona produsele agricole, intirzieri la plata, etc.
    A doua etapa, trebuia sa fie elaborata odata (sau dupa) promovarea unui proiect national de dezvoltare economica industriala si agricola, care sa justifice printr-un temei economic solid, o lege care limiteaza pina la urma, libera concurenta in domeniu.Foarte probabil ca aceasta lege (in parte cel putin) nu va avea viata lunga – datorita UE…
    2.Ca analist economic (chiar ca) “amator”, nu cred ca legea creiaza o oportunitate pentru producatorul roman, care nu are cum sa satisfaca cererile supermarketurilor cu oferta sa minora si “ocazionala” de produse agricole.Ceeace a realizat in domeniul agricol o tara ca Ungaria de pilda in 35 de ani, sau Germnia in 100 de ani, nu poate realiza producatorul romin ca urmare a unei legi.Mai degraba, lansarea partii constringatoare cu 51 la suta produse romanesti, denota lipsa de viziune a clasei politice – care in loc sa ORGANIZEZE printr-un proiect national dezvoltrea agrara (catre agricultura “industriala”), a mai lansat un SUROGAT al dezvoltarii in agricultura, ca celelalte esuate sa nu ramina singure si ale nimanui…

    • Harald
      22.7.2016, 3:29 pm

      Și pe banii cui să fie acea protecție financiară? E plină România de oameni care trăiesc din bani publici (sub o formă sau alta) și o mulțime dintre ei sunt experți în găsi noi căi de a cheltui alți bani publici. Poate ar fi bine ca unii dintre ei să încerce să obțină și niște bani reali (de la clienți care chiar plătesc pentru produse și/sau servicii a căror achiziție nu e obligatorie prin lege) după care putem discuta și despre sursa banilor publici.

Lăsați un comentariu


Stiri

Alianță a Opoziției cu mișcările civice, pentru a opri tăvălugul anti-justiție

Vladimir Ionescu

Fostul premier Dacian Cioloș, președintele PNL, Ludovic Orban, cel președintele USR, Dan Barna, s-au întâlnit duminică după-amiază cu reprezentanții mai multor ONG-uri și asociații civice, pentru a… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale de amploare în toată țara – zeci de mii de demontranți protestează față de schimbările din Justiție

Razvan Diaconu

Peste 10.000 de persoane erau adunate duminică seară, la ora 20,00, în faţa Guvernului,  la noile proteste faţă de modificarea legilor justiţiei. Întrucât numărul protestatarilor… Mai mult

Stiri

Cum s-a asigurat Ministerul Finanțelor că întârzierea plății contribuțiilor poate avea caracter penal

Vladimir Ionescu

Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță ce stabilește că neplata către buget, cu intenție, a impozitelor și contribuțiilor supuse… Mai mult

Stiri

Miniștrii de externe UE prezintă luni cele 17 proiecte comune de apărare europeană

Victor Bratu

Miniștrii de Externe ai statelor membre UE vor anunța luni o listă a proiectelor comune pe care le doresc implementate în cadrul noii strategii de… Mai mult

Stiri

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020

Razvan Diaconu

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș: Din Platforma România 100 se va desprinde un partid

Victor Bratu

Fostul premier Dacian Cioloş a anunţat duminică, la o reuniune a Platformei România 100, că din această organizație pe care o conduce se va desprinde… Mai mult

Stiri

Tudorel Toader, invitat de Comisia de la Veneţia să prezinte modificările aduse legilor justiţiei

Razvan Diaconu

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă, într-un scurt mesaj pe Facebook, că a prezentat sâmbătă Comisiei de la Veneţia, în cadrul unei sesiuni de lucru, modificările… Mai mult