Legea hipermarketurilor – adoptată: Constângerile la care sunt obligați marii retaileri și oportunitatea momentului pentru producătorii autohtoni

de Victor Bratu , Răzvan Diaconu | 8.6.2016 .

supermarket5Legea care îi obligă pe comercianţi să expună la raft, pentru anumite categorii de produse, 51% produse româneşti a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor, for decizional. Actul normativ se referă la marii retaileri: regula ”lui 51%” nu se aplică retailerilor cu afaceri mai mici de 2 milioane de euro anual.

Proiectul votat miercuri are însă mize mult mai mari :

– pe de o parte, marilor retaileri li se restrâng instrumentele de forță prin care își impuneau  drepturi care-i favorizau în fața micilor producători (termene foarte lungi la plata către aceștia amărfurilor vândute, mai multe tipuri de taxe pentru prin care condiționau preluarea mărfurilor etc)

– pe de altă parte legea e o importantă oportunitate de afaceri în comerț, de care pot profita producătorii autohtoni – firește, cei care au viziune și care pot respecta standarde atât de calitate cât și de cantitate.

Legea, adoptată fără voturi ”împotrivă”, 293 de deputați votând “pentru”, urmează să fie trimisă preşedintelui spre promulgare.

Proiectul adoptat miercuri, care într-o formă inițială (la care s-a renunțat) prevedea și închiderea marilor magazine în week-end, a fost contestat de asociația marilor retaileri şi a fost amânată de mai multe ori.

Veștile proaste pentru marii retaileri

Potrivit formulei adoptate miercuri, hipermarketurile sunt obligate să apeleze la un număr limitat de intermediari pentru furnizarea mărfurilor, fiind adoptată de principiu formula ”lanțului scurt de aprovizionare”.

Metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare se aprobă însă prin hotărâre de Guvern, au decis deputații.

Proiectul de lege prevede: Comercianții — persoane juridice autorizate au obligația ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate și de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanțul scurt de aprovizionare.

Singura problemă greu de rezolvat: cum se va respecta legea în perioada de iarnă pentru categoriile legume/fructe?

Excepție de la ”regula 51%” fac comercianții cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei.

Eliminarea instrumentelor ”de forță” ale retailerilor :

  • Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii
  • Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianți aceleași produse la un preț de achiziție mai mic sau egal cu cel cu care a achiziționat produsele respective
  • Marile lanțuri mai sunt obligate prin lege să plătească furnizorilor produsele livrate în maximum 30 de zile. Termenul de plată al produselor alimentare proaspete a fost stabilit la maximum 7 zile.

Comerciantul persoană juridică are și obligația să organizeze evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare autohtone. Frecvența evenimentelor și orarul de desfășurare se stabilesc prin hotărâre a Consiliului local.

Definiții din lege :

Carne românească– carne provenită de la animale crescute în ferme din România

Produs românesc– produs obținut pe teritoriul național, din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România,  produsul are la bază interesul acordat de producători comercianților în sensul asigurării siguranței și securității alimentare

Lanț scurt de aprovizionare – un lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică la nivel local și regional și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori

Proiectul mai stabilește că pe etichetele produselor din carne proaspătă trebuie trecută țara de proveniență a cărnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România conținut de acestea.

Veștile amestecate pentru producătorii autohtoni: Începe munca

Marea problemă a fermierilor români, cei care  sunt beneficiarii teoretici ai legii adoptate miercuri de Camera Deputaților, este lipsa lanțurilor de colectare/depozitare/ furnizare de produse.

La aceasta se adaugă un standard de calitate garantat de producătorii autohtoni, la mărfurile care să fie livrate la prețuri competitive.

Problema este critică în special în sectoarele legume/fructe și lactate, care necesită condiții speciale de depozitare și transport.

În România nu există sisteme funcționale regionale de colectare și, cu excepția Bucureștiului, unde funcționează de ceva vreme într-o formulă restructurată Piața de Gros, nici depozite frigorifice regionale.

Legea crează o importantă oportunitate de afaceri în acest sector comercial din cauză că în lanțul dintre producător și vânzător lipsește o verigă importantă.

Legea crează momentul examenului de maturitate pentru asociațiile de producători, care ar putea să articuleze o inițiativă cu adevărat importantă pentru membrii lor.

De asemenea, legea este un test și pentru noile autorități locale, cele chemate să aibă viziunea dezvoltării, să sprijine acest gen de acțiune.

O altfel de oportunitate de piață

Legea vine într-un moment excepțional pentru producătorii cu viziune, din punct de vedere al cererii:

Majorările salariale au expandat cererea în ultimele luni, trendul va continua în tot anul 2016, astfel încât afacerile din comerț au crescut, în T1 al acestui an, cu peste 27% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu produse alimentare ocupă nu mai puțin de 38 % din coșul lunar al unei familii, iar legea se referă tocmai la acest tip de produse.

Legea reprezintă, sînsă, și o altfel de oportunitate pentru producătorii autohtoni: eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană anul trecut, alături de problemele create de sancțiunile impuse Rusiei, a creat dificltăți producătorilor români care, acum, primesc un ajutor pe care l-ar putea fructifica.

Rămâne de văzut dacă producătorul autohton va ști să profite de noile prevederi legale și va reuși să fie nu doar competitiv, ci și constant în garantarea cantităților solicitate de cerere și, implicit, de retaileri.

Un experiment eșuat în urmă cu 10 ani

Lipsa unei infrastructuri de colectare și depozitare a produselor agricole a fost sesizată încă de acum 10 ani de francezii de la Carrefour, care au încercat să sprijine realizarea în România a acestui tip de infrastructură comercială.

La momentul respectiv, o delegație franceză a venit în România și a acționat pe 2 planuri: a încercat să determine guvernul Tăriceanu să adopte măsuri în acest sens și a contactat marile asociații agricole și mari afaceriști români cărora le-a prezentat proiectul.

Carrefour nu a intenționat să se implice direct în construcția acestei afaceri, însă a oferit gratuit proiecte franceze deja realizate, suport tehnologic, pre-contracte de cumpărare de marfă, chiar ajutor în scrierea unor proiecte pentru finanțare europeană.

Ambele demersuri au eșuat, fie din lipsă de viziune, în cazul guvernului, fie din lipsa încrederii și finanțării, în cazul marilor afaceriști.

Iar francezii s-au întors acasă fără să își explice de ce în magazinele lor din România, țară cu imens potențial agricol, se vând în continuare în cantități impresionante cartofi din Polonia sau mere din Spania. Și nici nu au mai revenit cu propunerea.

Politicieni fericiți

Marin Anton PNL, iniţiatorul legii, a declarat miercuri că toţi consumatorii vor beneficia de pe urma acestui act normativ. “Un aspect foarte important pentru toţi românii, toţi consumatorii din supermarketuri, este acela că produsele româneşti, produsele alimentare româneşti, vor fi în proporţie de 51% prezente pe rafturile supermarketurilor. Asta înseamnă că, atât producătorii români, cât şi consumatorii români vor avea produse proaspete şi sănătoase româneşti pentru consum”.

Florin Pâslaru, lider grupului PSD, a remarcat: “Astăzi am votat o lege extrem de importantă, o lege aşteptată de toată România. Îi felicit pe toţi colegii care au votat acest lucru şi nu înţeleg de ce se găseşte una sau două persoane, cred că-i o singură persoană în această Cameră, care nu votează această lege şi nu vrea să ajute producătorii români. Vă felicit pe cei care aţi votat această lege pentru că noi şi România aveam nevoie de această lege”

Preşedintele Comisiei de agricultură, Nini Săpunaru (PNL), afirmă că, în decursul dezbaterii de la comisie, au fost respinse propunerile venite din partea patronatelor. “Nu închidem magazinele în week-end, acea prevedere din proiect am abandonat-o. Proiectul de lege prevede amenzi pentru cei care nu respectă alte prevederi importante din lege, precum aceea că nu ai voie să mai faci facturi în plus la producători, nu ai voie să impui un preț minim pe piață, cum s-a întâmplat până acum. Sunt amendați cu sume între 100.000 — 150.000 de lei și în caz de abateri repetate se poate merge până la închiderea magazinului”, declară Nini Săpunaru

Marii retaileri: nu există nicio garanție pentru protejarea producătorilor români

“Conceptul de adoptat de către Comisia de Agricultură nu reprezintă deloc o garanție nici pentru consumatorul român că va avea acces la produse românești într-o pondere mai mare – dar la prețuri egale sau mai mici – și nici pentru producătorii români că vor fi apărați de concurența unor producători externi. Dimpotrivă, apare riscul ca, de exemplu, producătorii bulgari să devină mai atractivi pentru magazinele din sudul României și cei din Ungaria pentru magazinele din vestul țării. În prezent, supermarketurile reprezintă principalul canal de promovare a produselor românești, iar această tendință va continua. Motivația este simplă: consumatorii din România solicită produse românești”, arăta Asociația Marilor Rețele Comerciale, într-un comunicat emis în urmă cu o lună.

Publicat la data de 8.6.2016 .

2 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN
    8.6.2016, 10:10 pm

    1.O astfel de lege trebuia sa aiba doua etape distincte de emitere si promovare – prima “parte” de protectie financiara a producatorului roman fiind oportuna, scutit de acum, de diferitele taxe si taxulete pentru a i se achizitiona produsele agricole, intirzieri la plata, etc.
    A doua etapa, trebuia sa fie elaborata odata (sau dupa) promovarea unui proiect national de dezvoltare economica industriala si agricola, care sa justifice printr-un temei economic solid, o lege care limiteaza pina la urma, libera concurenta in domeniu.Foarte probabil ca aceasta lege (in parte cel putin) nu va avea viata lunga – datorita UE…
    2.Ca analist economic (chiar ca) “amator”, nu cred ca legea creiaza o oportunitate pentru producatorul roman, care nu are cum sa satisfaca cererile supermarketurilor cu oferta sa minora si “ocazionala” de produse agricole.Ceeace a realizat in domeniul agricol o tara ca Ungaria de pilda in 35 de ani, sau Germnia in 100 de ani, nu poate realiza producatorul romin ca urmare a unei legi.Mai degraba, lansarea partii constringatoare cu 51 la suta produse romanesti, denota lipsa de viziune a clasei politice – care in loc sa ORGANIZEZE printr-un proiect national dezvoltrea agrara (catre agricultura “industriala”), a mai lansat un SUROGAT al dezvoltarii in agricultura, ca celelalte esuate sa nu ramina singure si ale nimanui…

    • Harald
      22.7.2016, 3:29 pm

      Și pe banii cui să fie acea protecție financiară? E plină România de oameni care trăiesc din bani publici (sub o formă sau alta) și o mulțime dintre ei sunt experți în găsi noi căi de a cheltui alți bani publici. Poate ar fi bine ca unii dintre ei să încerce să obțină și niște bani reali (de la clienți care chiar plătesc pentru produse și/sau servicii a căror achiziție nu e obligatorie prin lege) după care putem discuta și despre sursa banilor publici.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Nominalizații oficial pentru ministerele remaniate. Unde au ajuns remaniații

La Ministerul Transporturilor va fi propus Felix Stroe, la Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice – Paul Stănescu și la Ministerul Fondurilor Europene – Marius...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Premierul a trecut prin CEx demisiile ministrilor Shhaideh, Plumb și Cuc. Urmează CEx-ul pentru înlocuitori

Şedinţa Comitetului Executiv al PSD s-a încheiat după aproape şase ore, cu o jumătate de victorie a premierului Mihai Tudose: miniştrii Sevil Shhaideh, Rovana...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Documente / ANAF modifică criteriile de evaluare în procedura de acordare a codului de TVA

După retragerea criteriului privind ”intenția și capacitatea” de a derula afaceri și la presiunile mediului de afaceri, ANAF a publicat joi seara proiectul unui...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia Buget-Finanțe din Senat desființează măsuri fiscale majore ale Guvernului

Comisia de buget din Senat a decis, marţi, modificarea radicală a unor decizii fiscale importante luate, cu aprobarea liderilor coaliției de guvernare, de către...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Germania: s-au terminat alegerile, începe marșul spre o nouă UE. Merkel – al 4-lea mandat de cancelar

Creștin – democrații (CDU) au câștigat alegerile legislative din Germania, Angela Markel a obținut al patrulea mandat de cancelar, iar Alternativa pentru Germania (AfD) a...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română