Legea hipermarketurilor – adoptată: Constângerile la care sunt obligați marii retaileri și oportunitatea momentului pentru producătorii autohtoni

de Victor Bratu , Răzvan Diaconu | 8.6.2016 .

supermarket5Legea care îi obligă pe comercianţi să expună la raft, pentru anumite categorii de produse, 51% produse româneşti a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor, for decizional. Actul normativ se referă la marii retaileri: regula ”lui 51%” nu se aplică retailerilor cu afaceri mai mici de 2 milioane de euro anual.

Proiectul votat miercuri are însă mize mult mai mari :

– pe de o parte, marilor retaileri li se restrâng instrumentele de forță prin care își impuneau  drepturi care-i favorizau în fața micilor producători (termene foarte lungi la plata către aceștia amărfurilor vândute, mai multe tipuri de taxe pentru prin care condiționau preluarea mărfurilor etc)

– pe de altă parte legea e o importantă oportunitate de afaceri în comerț, de care pot profita producătorii autohtoni – firește, cei care au viziune și care pot respecta standarde atât de calitate cât și de cantitate.

Legea, adoptată fără voturi ”împotrivă”, 293 de deputați votând “pentru”, urmează să fie trimisă preşedintelui spre promulgare.

Proiectul adoptat miercuri, care într-o formă inițială (la care s-a renunțat) prevedea și închiderea marilor magazine în week-end, a fost contestat de asociația marilor retaileri şi a fost amânată de mai multe ori.

Veștile proaste pentru marii retaileri

Potrivit formulei adoptate miercuri, hipermarketurile sunt obligate să apeleze la un număr limitat de intermediari pentru furnizarea mărfurilor, fiind adoptată de principiu formula ”lanțului scurt de aprovizionare”.

Metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare se aprobă însă prin hotărâre de Guvern, au decis deputații.

Proiectul de lege prevede: Comercianții — persoane juridice autorizate au obligația ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate și de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanțul scurt de aprovizionare.

Singura problemă greu de rezolvat: cum se va respecta legea în perioada de iarnă pentru categoriile legume/fructe?

Excepție de la ”regula 51%” fac comercianții cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei.

Eliminarea instrumentelor ”de forță” ale retailerilor :

  • Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii
  • Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianți aceleași produse la un preț de achiziție mai mic sau egal cu cel cu care a achiziționat produsele respective
  • Marile lanțuri mai sunt obligate prin lege să plătească furnizorilor produsele livrate în maximum 30 de zile. Termenul de plată al produselor alimentare proaspete a fost stabilit la maximum 7 zile.

Comerciantul persoană juridică are și obligația să organizeze evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare autohtone. Frecvența evenimentelor și orarul de desfășurare se stabilesc prin hotărâre a Consiliului local.

Definiții din lege :

Carne românească– carne provenită de la animale crescute în ferme din România

Produs românesc– produs obținut pe teritoriul național, din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România,  produsul are la bază interesul acordat de producători comercianților în sensul asigurării siguranței și securității alimentare

Lanț scurt de aprovizionare – un lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică la nivel local și regional și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori

Proiectul mai stabilește că pe etichetele produselor din carne proaspătă trebuie trecută țara de proveniență a cărnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România conținut de acestea.

Veștile amestecate pentru producătorii autohtoni: Începe munca

Marea problemă a fermierilor români, cei care  sunt beneficiarii teoretici ai legii adoptate miercuri de Camera Deputaților, este lipsa lanțurilor de colectare/depozitare/ furnizare de produse.

La aceasta se adaugă un standard de calitate garantat de producătorii autohtoni, la mărfurile care să fie livrate la prețuri competitive.

Problema este critică în special în sectoarele legume/fructe și lactate, care necesită condiții speciale de depozitare și transport.

În România nu există sisteme funcționale regionale de colectare și, cu excepția Bucureștiului, unde funcționează de ceva vreme într-o formulă restructurată Piața de Gros, nici depozite frigorifice regionale.

Legea crează o importantă oportunitate de afaceri în acest sector comercial din cauză că în lanțul dintre producător și vânzător lipsește o verigă importantă.

Legea crează momentul examenului de maturitate pentru asociațiile de producători, care ar putea să articuleze o inițiativă cu adevărat importantă pentru membrii lor.

De asemenea, legea este un test și pentru noile autorități locale, cele chemate să aibă viziunea dezvoltării, să sprijine acest gen de acțiune.

O altfel de oportunitate de piață

Legea vine într-un moment excepțional pentru producătorii cu viziune, din punct de vedere al cererii:

Majorările salariale au expandat cererea în ultimele luni, trendul va continua în tot anul 2016, astfel încât afacerile din comerț au crescut, în T1 al acestui an, cu peste 27% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu produse alimentare ocupă nu mai puțin de 38 % din coșul lunar al unei familii, iar legea se referă tocmai la acest tip de produse.

Legea reprezintă, sînsă, și o altfel de oportunitate pentru producătorii autohtoni: eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană anul trecut, alături de problemele create de sancțiunile impuse Rusiei, a creat dificltăți producătorilor români care, acum, primesc un ajutor pe care l-ar putea fructifica.

Rămâne de văzut dacă producătorul autohton va ști să profite de noile prevederi legale și va reuși să fie nu doar competitiv, ci și constant în garantarea cantităților solicitate de cerere și, implicit, de retaileri.

Un experiment eșuat în urmă cu 10 ani

Lipsa unei infrastructuri de colectare și depozitare a produselor agricole a fost sesizată încă de acum 10 ani de francezii de la Carrefour, care au încercat să sprijine realizarea în România a acestui tip de infrastructură comercială.

La momentul respectiv, o delegație franceză a venit în România și a acționat pe 2 planuri: a încercat să determine guvernul Tăriceanu să adopte măsuri în acest sens și a contactat marile asociații agricole și mari afaceriști români cărora le-a prezentat proiectul.

Carrefour nu a intenționat să se implice direct în construcția acestei afaceri, însă a oferit gratuit proiecte franceze deja realizate, suport tehnologic, pre-contracte de cumpărare de marfă, chiar ajutor în scrierea unor proiecte pentru finanțare europeană.

Ambele demersuri au eșuat, fie din lipsă de viziune, în cazul guvernului, fie din lipsa încrederii și finanțării, în cazul marilor afaceriști.

Iar francezii s-au întors acasă fără să își explice de ce în magazinele lor din România, țară cu imens potențial agricol, se vând în continuare în cantități impresionante cartofi din Polonia sau mere din Spania. Și nici nu au mai revenit cu propunerea.

Politicieni fericiți

Marin Anton PNL, iniţiatorul legii, a declarat miercuri că toţi consumatorii vor beneficia de pe urma acestui act normativ. “Un aspect foarte important pentru toţi românii, toţi consumatorii din supermarketuri, este acela că produsele româneşti, produsele alimentare româneşti, vor fi în proporţie de 51% prezente pe rafturile supermarketurilor. Asta înseamnă că, atât producătorii români, cât şi consumatorii români vor avea produse proaspete şi sănătoase româneşti pentru consum”.

Florin Pâslaru, lider grupului PSD, a remarcat: “Astăzi am votat o lege extrem de importantă, o lege aşteptată de toată România. Îi felicit pe toţi colegii care au votat acest lucru şi nu înţeleg de ce se găseşte una sau două persoane, cred că-i o singură persoană în această Cameră, care nu votează această lege şi nu vrea să ajute producătorii români. Vă felicit pe cei care aţi votat această lege pentru că noi şi România aveam nevoie de această lege”

Preşedintele Comisiei de agricultură, Nini Săpunaru (PNL), afirmă că, în decursul dezbaterii de la comisie, au fost respinse propunerile venite din partea patronatelor. “Nu închidem magazinele în week-end, acea prevedere din proiect am abandonat-o. Proiectul de lege prevede amenzi pentru cei care nu respectă alte prevederi importante din lege, precum aceea că nu ai voie să mai faci facturi în plus la producători, nu ai voie să impui un preț minim pe piață, cum s-a întâmplat până acum. Sunt amendați cu sume între 100.000 — 150.000 de lei și în caz de abateri repetate se poate merge până la închiderea magazinului”, declară Nini Săpunaru

Marii retaileri: nu există nicio garanție pentru protejarea producătorilor români

“Conceptul de adoptat de către Comisia de Agricultură nu reprezintă deloc o garanție nici pentru consumatorul român că va avea acces la produse românești într-o pondere mai mare – dar la prețuri egale sau mai mici – și nici pentru producătorii români că vor fi apărați de concurența unor producători externi. Dimpotrivă, apare riscul ca, de exemplu, producătorii bulgari să devină mai atractivi pentru magazinele din sudul României și cei din Ungaria pentru magazinele din vestul țării. În prezent, supermarketurile reprezintă principalul canal de promovare a produselor românești, iar această tendință va continua. Motivația este simplă: consumatorii din România solicită produse românești”, arăta Asociația Marilor Rețele Comerciale, într-un comunicat emis în urmă cu o lună.

Publicat la data de 8.6.2016 .

2 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN
    8.6.2016, 10:10 pm

    1.O astfel de lege trebuia sa aiba doua etape distincte de emitere si promovare – prima “parte” de protectie financiara a producatorului roman fiind oportuna, scutit de acum, de diferitele taxe si taxulete pentru a i se achizitiona produsele agricole, intirzieri la plata, etc.
    A doua etapa, trebuia sa fie elaborata odata (sau dupa) promovarea unui proiect national de dezvoltare economica industriala si agricola, care sa justifice printr-un temei economic solid, o lege care limiteaza pina la urma, libera concurenta in domeniu.Foarte probabil ca aceasta lege (in parte cel putin) nu va avea viata lunga – datorita UE…
    2.Ca analist economic (chiar ca) “amator”, nu cred ca legea creiaza o oportunitate pentru producatorul roman, care nu are cum sa satisfaca cererile supermarketurilor cu oferta sa minora si “ocazionala” de produse agricole.Ceeace a realizat in domeniul agricol o tara ca Ungaria de pilda in 35 de ani, sau Germnia in 100 de ani, nu poate realiza producatorul romin ca urmare a unei legi.Mai degraba, lansarea partii constringatoare cu 51 la suta produse romanesti, denota lipsa de viziune a clasei politice – care in loc sa ORGANIZEZE printr-un proiect national dezvoltrea agrara (catre agricultura “industriala”), a mai lansat un SUROGAT al dezvoltarii in agricultura, ca celelalte esuate sa nu ramina singure si ale nimanui…

    • Harald
      22.7.2016, 3:29 pm

      Și pe banii cui să fie acea protecție financiară? E plină România de oameni care trăiesc din bani publici (sub o formă sau alta) și o mulțime dintre ei sunt experți în găsi noi căi de a cheltui alți bani publici. Poate ar fi bine ca unii dintre ei să încerce să obțină și niște bani reali (de la clienți care chiar plătesc pentru produse și/sau servicii a căror achiziție nu e obligatorie prin lege) după care putem discuta și despre sursa banilor publici.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

Război civil între gradați: Prim-adjunctul SRI, suspendat din funcție. O comisie internă verifică eventuale abateri de la deontolgie

Serviciul Român de Informații a dat publicității, joi, un comunicat în care anunță ”punerea la dispoziția Directorului SRI” ageneral-locotenentului Florian Coldea. Potrivit comunicatului, Directorul...Citeste mai departe »

Victor Bratu

A fost lansată scuza oficială pentru tăierile de la investiții: Dragnea îi impută lui Cioloș 10 miliarde, exact impactul măsurilor decise vineri de guvern

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat duminică seară la România TV că ”este foarte posibil” ca luni să iniţieze o comisie parlamentară de anchetă...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Măsuri fiscale de mare impact luate de guvernul Grindeanu. Capcana eliminării plafonului maxim la CAS și CASS

Ordonanţa de Urgenţă prin care Guvernul Grindeanu va crește o serie de venituri ale bugetarilor (salarii în administrație, cultură) va avea un impact bugetar...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

So it begins / Avocatul Poporului atacă la CCR legea care interzice infractorilor să conducă România. ”Indignare” la Președinție: se deschide poarta spre decizie condamnaților penal

Avocatul Poporului a sesizat joi CCR privind neconstituţionalitatea art. 2 din legea 90/2001, care nu le permite condamnaților penal să ocupe posturi de miniștri...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cabinetul premierului Grindeanu: Echipa cetățeanului Liviu Dragnea

Senatul și Camera Deputaților se vor reuni miercuri în plen comun pentru a acorda votul de încredere guvernului Grindeanu. În realitate- au recunoscut deschis...Citeste mai departe »
Valute:
lei
lei
lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română