joi

28 martie, 2024

18 iulie, 2018

Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost declarată neconstituţională.

Preşedintele Curții Consituționale a României (CCR), Valer Dorneanu, a anunțat miercuri că au fost admise sesizările de neconstituţionalitate formulate de de preşedintele Klaus Iohannis, de PNL şi de către USR şi PMP.

Preşedintele CCR a mai spus că fondul nu trebuia înfiinţat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de Guvern.


Preşedintele României a sesizat Curtea Constituţională asupra legii privind înfiinţarea Fondului pe data de 4 iulie, ridicând mai multe obiecții decât cea invocată de Valer Dorneanu. Printre altele, ”La articolul 10 al Legii de înfiinţare a FSDI este prevăzut că după înmatricularea Fondului Suveran de Investiţii, actul constitutiv poate fi modificat, lucru care „ar conduce la situaţia în care un act de natură legislativă ar putea fi modificat printr-o hotărâre a adunării generale a acţionarilor a unei societăţi pe acţiuni, în conformitate cu Legea nr. 31/1990”

Explicaţia CCR

„În motivarea soluției pronunțate, Curtea a reținut că înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – S.A. dă expresie unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definiţie, numai unui singur caz expres determinat, creând o societate cu un singur acţionar supusă regulilor prevăzute de Legea societăţilor nr.31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004, și art.17 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.98 din 8 august 1990, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora ”unităţile economice de interes republican se organizează ca societăţi comerciale prin hotărâre a Guvernului”. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin. (4) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie”.

Legea

La începutul lunii iunie 2018, Camera Deputaţilor (cameră decizională) a aprobat proiectul de lege cu 174 pentru, 98 impotrivă și 3 abțineri.

Proiectul de înființare al Fondului Suveran a fost inclus, începând cu ianuarie 2017, în programele de guvernare ale ultimelor trei guverne, însă premierii Grindeanu și Tudose au blocat inițiativa care îl are printre semnatari pe Liviu Dragnea.


Una dintre marile probleme ale acestui proiect: lipsa de transparență a activității, în condițiile în care marile decizii guvernamentale referitoare la activele unor companii strategice se iau la Palatul Parlamentului, nu la Palatul Victoria.

Potrivit proiectului de lege, 33 de mari companii și un aport de capital de 9 miliarde de lei urmau să fie gestionate de o instituție ai cărei conducători ar fi fost numiți de către guvern și care părea că are drept misiune imediată vânzarea pe criterii netransparente a unor active de stat.

Hibele

Proiectul FSDI a rămas cu mari probleme de guvernanță corporatistă, de management și de identitate ca instituție de investiții.

Legea a fost votată fără să se fi aşteptat clasificarea de către Eurostat a FSDI ca o companie în afara sectorului administrației publice, fără impact asupra deficitului bugetar și a datoriei publică.

Totodată, au fost ignorate şi observaţii ale Consiliului Legilsalitv:

  • „trebuia identificate sursele de finanţare, de suplinire a diminuării unor venituri bugetare, ori, după caz, a creşterii cheltuielilor angajate”;
  • „ar fi fost necesară elaborarea unui studiu de impact”, ca să fie „estimate costurile și beneficiile și să evidențieze dificultățile de punere în aplicare a legii;
  • „nu prevede într-o manieră clară elementele de natură a justifica exceptarea FSDI de la aplicabilitatea legii privind guvernanța corporativă”

Expunerea de motive a legii spune doar că vor fi recuperate „în anii ulteriori” pierderile de venituri ale statului, prin virarea dividendelor de către companiile la care acesta va deveni acţionar majoritar în locul diferitelor ministere.

În 2018, statul se aşteaptă să încaseze peste 3,5 de miliarde de lei de la companiile la care are participaţii.

Citiți și: S-a votat Fondul Suveran: Mecanismul de scoatere a ”perlelor statului” de sub controlul public

Obiectivele

Strategia investițională a Fondului va fi aprobată de guvern și ar urma „să fie corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen scurt, mediu şi lung care vizează:

  • dezvoltarea infrastructurii în România;
  • crearea de locuri de muncă;
  • stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii;
  • creşterea capitalului uman pe termen lung;
  • creşterea competitivităţii economiei româneşti”.

Autostrăzile, spitalele regionale şi alte obiective pe care şi le-aupropus arhitecţii FSDI se pot realiya şi prin accesarea fonduruilor europene.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. CCR a vizat institutia competenta pentru adoptare NU substanta actului.
    CCR considera ca actul in sine este constitutional – deci, poate fi adoptat asa cum este chiar de guvern.
    Pe fond, problema ramane…iar actul va fi promovat de guvern

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. CCR a vizat institutia competenta pentru adoptare NU substanta actului.
    CCR considera ca actul in sine este constitutional – deci, poate fi adoptat asa cum este chiar de guvern.
    Pe fond, problema ramane…iar actul va fi promovat de guvern

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: