Cetățenii străini sau apatrizii care au contribuit în mod semnificativ la promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești vor putea dobândi cetățenia română în condiții mai facile, decât cele reglementate în prezent.
Potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate în şedinţa de guvern de miercuri, de acest tip de regim derogatoriu se vor bucura în viitor şi cei care “ar putea contribui la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului, prin reprezentarea țării noastre în loturile naționale, și care își exprimă atașamentul față de România și față de sistemul de valori românesc”.
Potrivit noilor reglementări, în cazul acestora cetățenia română se acordă prin Hotărâre de guvern inițiată de Ministerul Tineretului și Sportului, pe baza avizului Autorității Naționale pentru Cetățenie, care verifică îndeplinirea de către solicitanți a următoarelor condiții stipulate în legislația în vigoare:
- Dovedesc, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprind sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu au întreprins asemenea acțiuni;
- Au împlinit vârsta de 18 ani;
- Sunt cunoscute cu o bună comportare și nu au fost condamnate în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care să le facă nedemne de a fi cetățeni români.
Introducerea unui mecanism facil privind obținerea cetățeniei române pentru persoanele care ar putea contribui la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului răspunde mai multor solicitări adresate de federații sportive Ministerului Tineretului și Sportului cu privire la naturalizarea unor sportivi care și-au manifestat intenția de a reprezenta România în competițiile internaționale precum și interesului României de a crește performanțele sale în domeniul sprotului.
Condițiile de dobândire a cetățeniei române, potrivit legii acum în vigoare, raportat la termenul rezonabil de durată a vieții sportive de înaltă performanță (în general între patru și opt ani), nu au făcut posibilă parcurgerea în timp util a procedurii de naturalizare pentru a permite unor astfel de sportivi participare la competiții sportive în loturile naționale ale României.
O altă modificare adusă actului normativ privește clarificarea înțelesului dispoziției referitoare la persoanele care pot solicita redobândirea cetăţeniei române în condiţiile art. 11 din lege.
Această modificare a fost făcută pentru a se reglementa situația persoanelor care fac dovada nașterii lor sau a ascendenților lor până la gradul III anterior înfăptuirii Marii Uniri din anul 1918, pe teritorii care la acea dată nu aparțineau statului român. Aceste persoane nu au dobândit cetățenia română nici prin naștere și nici prin adopție, așa cum stipulează în prezent norma juridică.
Totodată, sunt operate unele modificări în scopul reducerii termenelor în procedura de depunere a jurământului de credință față de România, având în vedere că cetățenia română se dobândește la data depunerii jurământului.
În primele opt luni ale anului 2015 au fost înregistrate 49.501 cereri de acordare și de redobândire a cetățeniei române, din care 49.148 au fost cereri de redobândire a cetățeniei. Comparativ, în cursul întregului an 2014 au fost înregistrate 21.664 cereri de acordare și redobândire a cetățeniei, din care 21.124 au vizat redobândirea cetățeniei române.
