Laura Codruța Kovesi, procuror-șef DNA, a criticat marți Serviciul de Informații Externe pentru lipsa de colaborare.
În baza afirmațiilor șefei DNA, Comisia de control a SIE, anunță președintele acesteia, Mihăiţă Calimente, îl va invita pe şeful Serviciului, Mihai Răzvan Ungureanu, la discuţii pentru a lămuri acuzaţiile aduse de şefa DNA Laura Codruţa Kovesi.
Până la audiere, un comunicat al SIE transmite public că punctul de vedere al Laurei Codruța Kovesi “este generat de o neînţelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informaţii externe/ spionajul”.
Declarațiile șefei DNA
„Nu pot să îmi explic de ce de la SIE, în ultimii ani, nu am primit vreo sesizare. Mi-e greu să cred că ofițerii SIE nu au informații. În 2013, 2014 şi 2015, de fapt, de când am început mandatul la DNA, nu am primit nicio informare de la SIE. Cu toate acestea, vedem că tot mai mulţi inculpaţi îşi deschid afaceri în străinătate. Se iscă întrebarea de ce niciodată nu am primit astfel de informări despre aceste activităţi. Nu am primit sesizări nici despre conturile din străinătate, nici despre vilele de lux, nici despre iahturile de lux”.
Aflată la o conferință organizată de Fredom House, Expert Forum și CRPE cu ocazia lansării ”Indicelui sustenabilității DNA”, Laura Codruța Kovesi a mai spus că lipsa de colaborare cu acest serviciu de informații continuă, chiar dacă mulți dintre cei anchetați de DNA dețin conturi în străinătate, sau există companii străine, anchetate în țara lor, pentru mită dată în România.
„Nu am primit niciodată informări de la SIE, dar am aflat din comisii rogatorii sau din investigații jurnalistice. Mi-e greu să cred că ofițerii de informații nu dau peste aceste elemente, nu înțeleg de ce nu sesizează DNA. Am văzut că mulți dintre cercetați își mută averea și bunurile în străinătate. Este de siguranță națională atunci când milioane de euro sunt transferate în off-shore, sau când sume considerabile de bani sunt date ca mită prin off-shoreuri pentru licitații publice”, afirmă Laura Codruța Kovesi.
Șeful DNA s-a mai întrebat: ”Credem că se pot cumpara proprietăţi imobiliare cu 6-7 milioane de euro şi niciun ofiţer de informaţii să nu se împiedice de acest lucru? Este ilegal să deţii aceste informaţii şi să nu sesizezi DNA. Nu pot să îmi explic. Există o obligaţie legală pe care trebuie ca orice ofiţer de informaţii, orice şef de serviciu trebuie să o respecte. Mi-e greu să cred că nu există informaţii.”
Comunicatul SIE
Serviciul de Informații Externe (SIE) a transmis, marți, într-un comunicat, în care anunță că nu monitorizează cetățenii români aflați în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate.
„Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informații externe/spionajul, în speță faptul că obținerea de informații secrete sau confidențiale ce vizează securitatea națională și apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) și metode și mijloace specifice. SIE nu monitorizează cetățenii români aflați în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate”, se arată în comunicatul SIE, postat marți pe site-ul Serviciului.
De asemenea, se subliniază că un serviciu de spionaj nu poate obține, în străinătate, în mod autonom și legal, documente clasificate, baze de date, evidențe, date despre conturi, transferuri bancare etc.
„Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate și gestionate conspirat și legendat și care, prin acțiunile lor, încalcă legislația statului de origine, săvârșind infracțiunea de spionaj/ trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obținerea de informații secrete, protejate de state/ entități, vizând amenințări la adresa securității naționale. Având în vedere riscurile inerente activității, riscuri pe care ofițerii SIE sunt pregătiți să și le asume și antrenați să le gestioneze, spionajul este angrenat în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speță atunci când informațiile nu pot fi obținute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea polițienească, schimbul de date între instituții cu atribuții de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situații, chiar prin abonamente la baze de date publice”, menționează SIE.
Potrivit sursei citate, în cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine.
„Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care ‘nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare’. Respectând cu strictețe atât propria lege de organizare și funcționare cât și protocoalele de cooperare și competențele celorlalte structuri din Sistemul Securității Naționale, acest tip de informații sunt transmise spre completare, validare și exploatare acelor instituții ale statului cu atribuții și posibilități legale, în speță SRI, MAI, ONPCSB etc”, se arată în comunicatul citat.
SIE mai informează că, în cursul anului 2015 și în primele luni ale anului 2016, a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alți beneficiari 35 note informative/semnalări/alerte vizând „aspecte corelate fenomenului de corupție/ infracțiunilor economice”.
„Totodată, în același interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securității economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupției). Menționăm, de asemenea, că Serviciul primește în mod curent și răspunde cu promptitudine la solicitări punctuale de verificare vizând entități economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acționari, implicare în acțiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanțarea organizațiilor teroriste, etc. ). În perioada de referință, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI și MAI”, se mai precizează în comunicatul SIE.
SIE mai subliniază că nu a primit nicio solicitare de verificare sau obținere de informații vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupție.
„Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecților din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul șef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obținere de informații vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupție”, susține Serviciul de Informații Externe.
Klaus Iohannis: Principala mea misiune este să încurajez instituțiile să coopereze
Lansarea Indexului Sustenabilității DNA, acolo unde șefa instituției a făcut remarcile referitoare la relația cu SIE, a avut loc în cadrul unei conferințe la care a participat Președintele Klaus Iohannis, care a susținut primul său discurs public pe tema luptei împotriva corupției.
”Misiunea mea principală este aceea de a ocroti și sprijini acest demers anticorupție și de a încuraja celelalte instituții ale statului să se angajeze activ și să coopereze pentru atingerea scopului. Îmi doresc în mandatul meu dezvoltarea capacității DNA, și îmbunătățirea performanței la nivel local a acesteia. Ca președinte, militez ca justiția și instituțiile de control financiar-fiscal să coopereze, prin folosirea tuturor mijloacelor aflate la dispoziție pentru a recupera prejudiciile generate de corupție și a reduce costul social al acesteia”, a declarat președintele Iohannis în deschiderea evenimentului.
Invitați speciali ai conferinței au fost Laura Codruţa Kovesi – Procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție și Dr. Rüdiger Reiff – procuror șef, șeful Oficiului Central Anticorupție german.
