Cu 6 luni înainte ca vicepreședintele Comisiei Europene Kristalina Georgieva să anunțe că demisionează și că revine la Banca Mondială, comisia pe care o conducea a negociat modificări ale sistemului prin care UE își remunerează colaboratorii, scrie Politico, care citează surse și documente UE.
Noua relație a Kristalinei Georgieva cu Banca Mondială au declanșat semnale de alarmă la Comisie și în Parlamentul European în legătură cu un potențial conflict de interese. Aceste îngrijorări apar într-o perioadă în care Comisia încearcă să înăsprească așa-numita regulă a ”ușilor batante”, care stabilește la ce fel de slujbe pot aplica înalții oficiali care părăsesc intituțiile UE.
Kristalina Georgieva a anunțat în luna octombrie că va părăsi Comisia Europeană deaorece a acceptat poziția de CEO la Banca Mondială, acolo unde lucrase vreme de 17 ani înainte să facă parte din executivul european. La Bruxelles, comisarului Georgieva i s-a încredințat portofoliul Resurse Umane și Buget, care gestionează printre altele și fondurile consistente alocate dezvoltării UE.
Uniunea Europeană contribuie, anual, cu aproximativ 400 milioane de euro la proiectele de dezvoltare ale Băncii Mondiale, proiecte destinate reducerii sărăciei, impulsionării dezvoltării și combaterea efectelor schimbărilor climatice. Majoritatea banilor sunt alocați susținerii proiectelor derulate în întreaga lume, dar contribuția include și onorariile de management ale proiectelor plătite în contul Băncii Mondiale.
În aprilie 2016, comisariatul Kristalinei Georgieva a aprobat o nouă structură a plăților către Banca Mondială, înlocuind onorariul fix de management proiect cu o formulă complicată de calcul despre care 3 înalți oficiali ai Comisiei, care cunosc direct acest dosar, afirmă că va genera o creștere a contribuției UE către Banca Mondială.
Banca Mondială afirmă că schimbările propuse și agreeate de UE vor alinia contribuția europeană la cotele plătite de alți finanțatori ale programelor băncii.
”Vicepreședintele Georgieva nu a fost implicată în negocierile cu Banca Mondială. Singurul ei rol a fost acela de a semna din partea Comisiei Europene înțelegerea finală, la solicitarea Președintelui Comisiei, cu respectarea gradului potrivit de reprezentare instituțională”, scrie într-un email trimis Politico un reprezentant al Comisiei Resurse Umane și Buget.
Modificarea structurii plăților făcute către Banca Mondială reprezintă o revizie a ceea ce instituția cu sediul la Washington denumește ”acordul temporar încheiat în 2014, prin care Comisia a agreeat ca un procent de 5,5% din totalul contribuției să fie virat ca onorariu fix pentru managementul proiectelor”.
Potrivit noului sistem de calcul al acestui onorariu:
- 17% din costurile cu personalul și cu consultanții angrenați în proiectele derulate direct de Banca Mondială vor fi suportate de Comisie.
- în proiectele în care Banca Mondială are un rol de manager, nu acela de executant direct, UE i se va solicita o taxă cuprinsă între 2 și 5%, în funcție de dimensiunea proiectului, la care se adaugă 17% din costurile cu personalul și cu consultanții Băncii Mondiale care lucrează la proiect.
Potrivit noului acord și calculelor făcute de experți, există situații în care Comisia ar trebui să plătească Băncii Mondiale mai mult de 7% din proiect pentru onorarii de management, lucru interzis de regulamentele financiare ale UE.
Potrivit legislației aprobate în 2002 privind cheltuielile bugetare ale Uniunii, depășirea pragului maxim de 7% pentru management de proiect este admisă numai în situația în care ”este justificată printr-o decizie îndreptățită a Comisiei”.
Acordul încheiat în aprilie între Comisie și Banca Mondială nu conține niciun fel de justificare, scrie Politico.
Un oficial al Comisiei Europene cu experiență în negocieri purtate de Coomisie cu organisme de dezvoltare caracterizează contribuția în procent de 17% la cheltuielile cu personalul și cu consultanții ca fiind ”fără precedent”. Acesta afirmă însă că este greu de estimat acum dacă schimbările negociate vor determina creșterea sumelor trimise Băncii Mondiale.
Regulamentele interne ale UE stipulează că nicio instituție nu poate fi favorizată atunci când vine vorba de alocarea bugetară. Potrivit unui înalt oficial al UE, nu există vreo înțelegere similară care să funcționeze în relația cu alte instituții. Acesta afirmă că acordul cu Banca Mondială ar putea determina alte instituții să ceară egalitate de tratament.
Pe data de 14 septembrie 2016, Departamentul Buget al Comisiei conduse de Kristalina Georgieva a propus o revizuire a regulamentelor financiare ale UE adoptate în 2002.
Printre modificări:
- aceea potrivit căreia UE este descurajată să deruleze propriile acțiuni de audit asupra modului de cheltuire a banilor alocați unor organizații precum Banca Mondială, dacă există în derulare evaluări independente
- aceea potrivit căreia UE este descurajată să verifice entități cărora li se alocă fonduri, dacă alte grupuri au verificat deja respectiva organizație
Oficiali europeni consultați de Politico spun că există îngrijorări că aceste propuneri ar putea bloca anumite verificări cerute de legislația UE.
Propunerea de modificare a regulamentelor financiare ar trebui finalizată până în decembrie 2018.
Europarlamentarul german Ingeborg Grässle, președinte al Comitetului pentru Buget din Parlamentul European, afirmă că a te baza pe procedura auditului extern în luarea de decizii ar fi ”împlinirea visului vechi de a accepta cu ochii închiși ce spun și ce fac alții, adică ar trebui să nu verificăm, ci să credem pe cuvânt”.
